România, pe locul trei în Europa la votul pentru partidele contestatare
România ocupă locul al treilea între cele 31 de democrații europene analizate în funcție de ponderea voturilor acordate partidelor clasificate drept populiste, autoritare sau extremiste, potrivit Indicelui Populismului Autoritar 2026. Peste jumătate dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare din 2024 au mers către PSD, AUR, S.O.S. România și POT.
Studiul, realizat de Timbro și EPICENTER, arată că în cele 31 de țări analizate susținerea medie pentru partidele contestatare a ajuns la 32,6%, cel mai ridicat nivel din perioada postbelică. Clasamentul este condus de Bulgaria, urmată de Cehia, România, Italia și Slovacia, țări în care partidele contestatare atrag peste jumătate din totalul alegătorilor. Malta rămâne singura excepție, fără niciun astfel de partid în parlament.
Trei partide românești, clasificate drept puternic autoritare
Conform Indicelui, trei dintre cele 18 partide clasificate drept puternic autoritare în Europa sunt românești: AUR, S.O.S. România și POT. În Parlamentul rezultat în urma scrutinului din 2024 au intrat patru partide contestatare: PSD, AUR, S.O.S. România și POT. AUR a obținut 18% din voturi, devenind al doilea partid ca mărime, iar de atunci conduce detașat în sondaje.
Profesorul în economie Christian Năsulea a explicat că raportul oferă o perspectivă externă asupra scenei politice românești. El a precizat că PSD este încadrat la categoria partidelor populiste, dar cu tendințe autoritare moderate, fără a fi plasat în zona extremelor, fiind totuși un partid pro-european. „Avem o majoritate serioasă chiar în Parlament de parlamentari care au fost trimiși de partide care sunt populiste, autoritare sau așa mai departe”, a declarat Năsulea.
Un sistem de partide volatil, cu o creștere de trei decenii
Raportul descrie România ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est, în care partidele radicale și populiste au reprezentat o constantă, de la partenerii naționaliști de coaliție de la începutul anilor 1990 până la apariția AUR. Cercetătorii notează două valuri de partide naționaliste și suveraniste: în perioada 1990–2000, prin PUNR și PRM, în jurul guvernării PSD, și după 2020, prin AUR, S.O.S. România și POT. Între acestea, mișcări antisistem precum PP-DD au avut succese electorale de scurtă durată.
„Apariția AUR în 2019 a schimbat scena politică. Spre deosebire de multe partide europene de dreapta radicală, AUR susține apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor pentru apărare, dar este critic față de aprofundarea integrării europene”, se arată în raport. Autorii menționează că anul electoral 2024 și alegerile reluate din 2025 au adus în prim-plan candidați naționaliști și contestarea legitimității rezultatelor, iar în 2026 cooperarea tactică dintre PSD și AUR a dus la căderea guvernului minoritar proeuropean.
Potrivit studiului, AUR are un nivel ridicat al autoritarismului, la fel ca POT și S.O.S. România, în timp ce PSD are un nivel mediu. Năsulea a arătat că rezultatele nu ar trebui să surprindă, amintind că în istoria politică a României există numeroase semne ale unei părți a electoratului cu afinități spre astfel de partide, cu exemple precum PRM și PUNR.
Partidele contestatare, parte din guvernare
Cercetătorii atrag atenția că partidele contestatare nu mai sunt outsideri care bat la porțile puterii, ci actori politici activi, care iau parte la guvernare. În vara anului 2026, astfel de partide făceau parte din 11 dintre cele 31 de guverne naționale. Cele mai îngrijorătoare semnale privesc democrația ca atare: 18 partide sunt clasificate drept puternic autoritare, categorie care include formațiuni ce au demonstrat la guvernare cât de departe sunt dispuse să meargă în slăbirea independenței justiției, îngrădirea pluralismului media sau politizarea instituțiilor statului. Raportul notează și că relațiile cu Rusia și cu Statele Unite au devenit noi linii de demarcație între partidele contestatare europene.
La nivel european, susținerea pentru partidele contestatare de dreapta a crescut constant timp de peste trei decenii, ajungând la 21,3% în 2025. În 26 dintre cele 31 de țări analizate, aceste partide obțin peste 20% din voturi, iar în 20 de țări susținerea pentru dreapta radicală a crescut la cele mai recente alegeri. Cercetătorii subliniază că valul actual se distinge prin capacitatea partidelor de a-și păstra electoratul în timp, ceea ce sugerează că au devenit o componentă permanentă a sistemului european de partide, nu un fenomen de protest temporar.
Metodologia Indicelui include toate partidele care au obținut cel puțin 1,0% din voturi la nivel național la cel puțin un scrutin parlamentar, iar pentru fiecare țară valoarea anuală se bazează pe cele mai recente alegeri parlamentare. Clasificările se sprijină pe surse secundare, inclusiv cercetări academice, analize de specialitate, documente de partid și relatări de presă.