Bolojan, după prima rectificare bugetară: „E bine că PSD a abandonat șantajul”

Ilie Bolojan, după prima rectificare bugetară: „PSD a abandonat șantajul cu blocarea rectificării”

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a reacționat vineri, după ce Guvernul a adoptat prima rectificare bugetară din 2026, afirmând că este bine că social-democrații „și-au adus aminte de urgențele reale” și au renunțat la blocarea rectificării.

„Tot e bine că PSD și-a adus aminte de urgențele reale, acelea care au impus votul de necesitate, pentru că fostul guvern nu avea instrumentele necesare pentru a le mai rezolva, și a abandonat șantajul cu blocarea rectificării până la prezentarea unor deficite măsluite”, a scris Bolojan pe Facebook.

El a subliniat că ordonanța de urgență adoptată vineri confirmă „ceea ce s-a moștenit”: deficitul bugetar a scăzut, după primele nouă luni, la 3,81% din PIB, de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025, iar investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de nivelul din anul trecut. Potrivit lui Bolojan, aceste cifre sunt date asumate oficial de Guvern.

Fostul premier a criticat atitudinea PSD, despre care a spus că atacă în spațiul public deciziile pe care propriii miniștri le aprobă în ședințele Executivului. „Sigur, pentru PSD este deja modus operandi să atace seara, la televizor, ceea ce miniștrii PSD au adoptat dimineața, în Guvern. Acum, că ați confirmat oficial buna moștenire, puneți mâna și guvernați, pentru că nevoile României nu se reduc la rectificare. Și încercați să guvernați mai bine decât ați făcut-o data trecută”, a adăugat liderul PNL.

Potrivit acestuia, ordonanța de urgență adoptată vineri „arată și ratările miniștrilor PSD”. El a dat exemplul Ministerului Sănătății, unde, susține Bolojan, cea mai mare parte a sumelor rectificate este consecința eșecului de a aloca banii din buget în funcție de priorități și de a accesa fondurile europene din PNRR și coeziune, în valoare de 700 de milioane de lei.

Guvernul a aprobat vineri prima rectificare bugetară din 2026, care prevede fonduri suplimentare pentru medicamente și servicii medicale, plata pensiilor, servicii sociale și bugete locale, în condițiile menținerii țintei de deficit cash la 6,2% din PIB.