Discuțiile despre salarii în sectorul public din România
Premierul demis al României, Ilie Bolojan, a abordat recent, într-o conferință de presă, problema modificărilor ce trebuie aduse Legii salarizării în țară. Acesta a subliniat că actualele cheltuieli salariale sunt disproporționat de mari în raport cu veniturile bugetare, menționând că România se confruntă cu unele dintre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar cu cheltuieli salariale considerabil ridicate.
„Practic, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a declarat Bolojan, evidențiind decalajul în creșterea salariilor din sectorul public comparativ cu productivitatea muncii. Acesta a menționat că, la sfârșitul anului trecut, existau 1.280.000 de posturi în sectorul public din România, ceea ce ilustrează amploarea acestei probleme. Bolojan a subliniat că politica salarială actuală nu reflectă realitatea productivității și astfel disparitățile dintre sectorul public și cel privat devin tot mai evidente.
În plus, premierul demis a făcut precizări cu privire la intențiile guvernului de a modifica Legea salarizării, astfel încât salariile să fie mai transparente și să reflecte realitățile economice ale țării. De asemenea, Bolojan a subliniat necesitatea de a menține un procent al anvelopei salariale din PIB la un nivel care să nu depășească 8%, având în vedere că în prezent este de 8,1%.
Contrar așteptărilor, Bolojan a recunoscut că, pentru a permite creșteri salariale viitoare, guvernul are la dispoziție doar două opțiuni: fie o ajustare minoră, fie reduceri de personal pentru îmbunătățirea plății rămaselor angajaților care sunt performanți. „Avem aproximativ 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii în sectorul public. Dacă ne dorim ajustări substanțiale, unica modalitate este reducerea bazei de cheltuieli publice”, a explicat el, argumentând că asemenea măsuri sunt indispensabile pentru sustenabilitatea bugetului public.
Bolojan a subliniat clar că orice modificare legislativă în domeniul salarizării trebuie să fie corelată cu angajamentele asumate de România privind reducerea deficitului bugetar. Aceasta este o măsură crucială care vizează asigurarea unui viitor economic stabil și sustenabil pentru țară.