Grindeanu solicită cu urgență lista proiectelor PNRR
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a adresat o scrisoare ministrului interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, în care subliniază necesitatea urgentării listelor cu proiectele legislative ce trebuie aprobate de Parlament pentru a putea avansa în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Grindeanu a menționat că, în prezent, România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care nu sunt încă îndeplinite, ceea ce riscă să conducă la penalizări financiare semnificative.
Angajamentul PSD și preocupările lui Grindeanu
În scrisoarea sa, Sorin Grindeanu a reafirmat angajamentul Partidului Social Democrat de a susține inițiativele legate de PNRR și a amintit de consultările recente din cadrul Coaliției de guvernare, în care toate partidele au demonstrat sprijinul pentru actele normative necesare. El a exprimat regretul și surprinderea că, în ciuda interesului său constant de a coopera cu Guvernul, nu a primit solicitări specifice pe tema PNRR din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Detalii asupra proiectelor legislative necesare
Grindeanu a subliniat că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca entitate coordonatoare națională pentru PNRR, nu a înaintat nicio listă cu actele normative care sunt în procedură parlamentară sau necesită promovare. În acest context, el a solicitat cu celeritate lista actualizată cu proiectele legislative ce necesită aprobarea Parlamentului pentru atingerea unui grad cât mai ridicat de absorbție a fondurilor din PNRR.
Stadiul actual al PNRR și riscurile financiare
În prezent, România a efectuat patru cereri de plată și a obținut fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din suma totală planificată. Totuși, dintre cele 38 de jaloane nefinalizate, 14 sunt reforme esențiale, dintre care 11 necesită inițiative legislative ce ar trebui aprobate de Parlament, ceea ce implică negocieri politice. Dacă situația nu se îmbunătățește, România ar putea risca penalizări totale de peste 15 miliarde de euro.