AEP propune o lege de organizare: conducerea va fi numită de Parlament
Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat un proiect de lege de organizare și funcționare care modifică regulile pentru numirea conducerii instituției. Potrivit proiectului, președintele și vicepreședinții AEP vor fi numiți prin hotărâre a Parlamentului, structura instituției va cuprinde un număr maxim de 371 de posturi, iar actele emise vor fi publice.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a prezentat proiectul într-o conferință de presă, precizând că săptămâna viitoare vor avea loc întâlniri pe această temă cu partide politice și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale. El dorește ca proiectul să fie promovat fie de un guvern cu puteri depline, fie de parlamentari, nu prin ordonanță de urgență.
„AEP nu are astăzi o lege de organizare și funcționare, ceea ce este anormal. Toate autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrative au legi proprii de organizare”, a explicat Țuțuianu. Potrivit acestuia, activitatea instituției este dispersată în mai multe legi, iar proiectul a fost elaborat de un grup de lucru în cadrul AEP timp de trei luni.
Proiectul este structurat pe șase titluri mari și clarifică statutul juridic, rolul și misiunea AEP, incluzând ca noutate managementul administrației electorale și profesionalizarea personalului electoral. AEP este configurată ca autoritate permanentă a administrației electorale, cu responsabilități înainte, în timpul și după scrutinuri.
Autoritatea va depune la Parlament două rapoarte anuale: unul privind activitatea din anul precedent, până la 15 aprilie a anului următor, și unul privind organizarea alegerilor sau referendumului, în cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.
Proiectul introduce reguli suplimentare pentru conducerea AEP, formată dintr-un președinte și doi vicepreședinți, cu un mandat de opt ani. Candidații trebuie să aibă studii universitare de master, experiență profesională de cel puțin 15 ani, să nu fi fost condamnați definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție și să nu fi avut calitatea de lucrător sau colaborator al securității sau al serviciilor de informații. De asemenea, nu pot avea calitatea de soț, soție sau rudă până la gradul al treilea cu președintele României, membrii Guvernului ori ai Birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului.
În prezent, președintele AEP este desemnat de Parlament, un vicepreședinte de președintele României, iar un vicepreședinte și secretarul general de prim-ministru. Proiectul prevede că secretarul general va fi desemnat de președintele AEP.
Salarizarea personalului va fi identică cu cea a angajaților de la Parlament, iar membrii personalului vor avea obligația de a declara că nu fac parte dintr-un partid politic. Autoritatea va putea obține și venituri proprii, pe lângă subvențiile de la bugetul de stat.
Toate actele adoptate de AEP vor fi publice, vor putea fi supuse controlului judecătoresc și atacate la Curtea de Apel București – Secția de contencios-administrativ și fiscal. Proiectul prevede și organizarea Centrului național pentru dezvoltarea managementului electoral, ca structură de specialitate fără personalitate juridică.
Sistemul informatic electoral național va fi administrat de Autoritate și va cuprinde registrul electoral, corpul experților electorali, corpul operatorilor de calculator și verificarea cererilor privind votul în străinătate sau prin corespondență.
Proiectul stabilește contravenții pentru obstrucționarea atribuțiilor de control, monitorizare, verificare, inspecție, documentare sau îndrumare, refuzul nejustificat de a pune la dispoziție date, informații sau documente, neefectuarea comunicărilor prevăzute de lege și împiedicarea accesului reprezentanților AEP. Sancțiunile sunt între 5.000 și 20.000 de lei, termenul de prescripție va fi mai mare de trei ani, iar posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii va fi înlăturată.