Repornirea Centralei de la Cernavodă, estimată pentru următoarele săptămâni
Centrala Nucleară de la Cernavodă ar putea fi repornită în aproximativ două săptămâni, potrivit declarațiilor făcute de Dumitru Chisăliță, ministrul propus pentru a conduce Ministerul Energiei. Acesta a explicat că reluarea funcționării este „esențială” pentru ca România să treacă iarna următoare fără o criză energetică.
Potrivit oficialului, primul reactor ar putea intra în funcțiune în circa două săptămâni, iar cel de-al doilea după data de 1 noiembrie, dacă prognozele hidrologice se mențin. „Avem o creștere a nivelului Dunării la Baziaș, care a început undeva pe 12 octombrie. Dacă situația va merge așa cum este previzionat în momentul de față, probabil că în două săptămâni ar putea să intre în funcțiune un reactor de la Cernavodă și probabil că imediat după 1 noiembrie și al doilea reactor”, a declarat Chisăliță.
Ambele reactoare, oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării
Ambele unități ale centralei au fost oprite din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, care a afectat alimentarea cu apă pentru răcire. Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026. Cele două reactoare asigură 1.300 de megawați în bandă, iar oprirea lor a scos aproximativ 20% din sistemul energetic național.
Nuclearelectrica a precizat că, pe toată perioada în care unitățile rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent, iar situația afectează exclusiv producția de energie electrică. Secretarul de stat Cristian Bușoi a subliniat la rândul său că nu există niciun risc pentru securitatea nucleară și că reluarea funcționării se va face numai când condițiile hidrologice vor permite acest lucru în deplină siguranță.
Debite istorice minime și măsuri de urgență
Debitele Dunării la intrarea în țară au scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, iar fluviul se află la minime istorice. Nivelul Dunării la Cernavodă a ajuns la 10 octombrie la cota de –259 de centimetri, adică la numai trei centimetri deasupra pragului de –262 de centimetri, sub care pomparea apei de răcire pentru centrala nucleară devine o problemă. În acest context, Administrația Națională „Apele Române” a decis să suplimenteze de urgență debitul fluviului cu apă din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.
Apel la menținerea capacităților existente
Dumitru Chisăliță a atras atenția că este primordial ca Guvernul să pregătească o strategie pentru ca o astfel de criză să nu se mai repete. El a susținut că, până când România nu are certitudinea siguranței energetice, nu trebuie oprite capacități existente, cum sunt centralele pe cărbune. „Până la momentul în care n-o să avem capacități securitare care într-adevăr să funcționeze, nu să le avem în proiect și pe hârtie, lucrurile nu mai trebuie să determine oprirea niciunei capacități care există în momentul de față”, a explicat ministrul propus la Energie.
Repornirea centralei este importantă și pentru că, după redeschidere, România nu va mai fi nevoită să importe energie, în special seara, când cererea este cea mai ridicată și prețurile sunt cele mai mari.