Proteste masive în Franța: violențe, incendieri și sute de arestări
Franța a fost cuprinsă de haos sâmbătă, 17 octombrie, după ce proteste față de costul ridicat al vieții și subfinanțarea sistemului educațional au degenerat în confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine. Incidentele s-au produs în Paris, Lyon, Marseille, Lille, Rennes și Saint-Étienne, unde protestatarii au incendiat clădiri, au pătruns în sediile primăriilor și au atacat bancuri și magazine.
La protestele organizate la nivel național au participat elevi de liceu, studenți, activiști pro-climă, fermieri, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”. Sindicatul CGT a anunțat că peste 500.000 de persoane au ieșit în stradă, în timp ce estimările de participare se apropiau de 200.000 de oameni.
Incendii și intrusioni în instituții publice
În Lyon, Biroul de turism al orașului a fost incendiat de protestatari, iar în Place Bellecourt, grupuri de tineri s-au încăierat cu poliția, aruncând cu materiale pirotehnice. În Marseille, zeci de manifestanți au pătruns pentru scurt timp în primărie, după ce au spart ușa cu barierele de securitate luate de pe stradă, strigând „Este revoluție, am cucerit Bastilia”. Un protestatar a pictat litera „A” de la „anarhie” pe un perete înainte ca forțele de ordine să îi evacueze.
Și în Lille, manifestanții au forțat mai multe intrări în primărie, unii reușind să pătrundă înăuntru, să vandalizeze încăperi și să fugă rapid. În Paris, în zona Pieței Republicii, marșul pașnic a degenerat în violențe: poliția a folosit gaze lacrimogene, în timp ce protestatari mascați au aruncat cu artificii și pietre, au atacat o bancă și au jefuit un magazin sportiv. Manifestanții au pătruns și în sediul Camerei de Comerț și Industrie după ce au spart geamurile, iar în spatele clădirii au dat foc unor coșuri de gunoi.
Bilanțul violențelor: sute de arestări
Poliția a reținut peste 400 de persoane la nivel național, dintre care aproximativ 100 numai în capitală, în primele ore ale protestului. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că majoritatea celor arestați sunt adulți care nu aveau legătură cu protestele elevilor și că manifestațiile oficiale au fost deturnate de „casseurs”, adică „infractori oportuniști care au văzut o ocazie de a jefui și de a fura”.
„Condamn cu toată fermitatea violențele la care am asistat”, a spus Nuñez, precizând că statul nu intenționează să declare stare de urgență. La rândul său, președintele Emmanuel Macron a condamnat dur violențele și a dat asigurări că cei care „au spart și jefuit” vor fi pedepsiți. Ministerul de Interne a indicat că „extrema stângă” s-ar afla în spatele incidentelor menite să provoace „degenerarea marșurilor” și a convocat o nouă reuniune de criză la ora locală 18:00.
Un manifestant și-ar fi pierdut o mână
La Saint-Étienne, în centrul Franței, unui manifestant i-a fost smulsă mâna de o grenadă lansată de forțele de ordine, a declarat pentru AFP o sursă. Incidentul a avut loc în timpul confruntărilor dintre protestatari și polițiști.
Sindicatul CGT a cerut guvernului „să înceteze reprimarea” și să răspundă imediat revendicărilor sociale. „Guvernul trebuie să înceteze să reprime și să răspundă imediat revendicărilor sociale”, a transmis organizația, care face parte din grupurile ce au lansat apelul la mobilizare.
Contextul protestelor
Mișcarea „Vestele Galbene” s-a format în 2018, în primul mandat prezidențial al lui Emmanuel Macron, după o creștere a prețurilor la combustibil. S-a evidențiat drept o mișcare populistă ce a amenințat în mod real să pună capăt președinției lui Macron, acesta fiind nevoit, la momentul respectiv, să anuleze o controversată taxă pe carburanți și să promită un pachet de măsuri sociale de urgență în valoare de peste 10 miliarde de euro.
Protestele de sâmbătă au avut drept cauză generală costul ridicat al vieții și subfinanțarea sectorului educației, iar tensiunile au escaladat rapid în mai multe orașe din Franța.