Dosar nr. 1 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor privind evaziunea și delapidarea din grupul European Drinks a stat în faza preliminară opt ani fără suspecți nominalizați. Între timp, statul a plătit 395 de milioane de euro din Fondul de Rezervă. Curtea de Apel Oradea a anulat singurele măsuri asigurătorii instituite vreodată. Judecătorul care autorizează azi interceptările și perchezițiile în același dosar este cel pe care Ministerul Finanțelor l-a sesizat că a oprit executarea silită. Procurorul care trimite cererile de mandate este cel suspendat în 2019 pentru fabricarea de probe. Redăm cronologia instituțională.
Cadrul legal și funcțiile relevante
Potrivit art. 53 din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți este judecătorul care, în cursul urmăririi penale, soluționează propunerile, cererile, plângerile și contestațiile privind măsurile preventive, măsurile asigurătorii, măsurile de supraveghere tehnică, accesul la un sistem informatic, recuperarea datelor informatice și percheziția.
Concret: Nicio interceptare telefonică nu poate fi efectuată fără încheiere de autorizare emisă de judecătorul de drepturi și libertăți. Nicio percheziție domiciliară nu poate fi efectuată. Niciun mandat de arest preventiv nu poate fi emis. Niciun mandat european de arestare nu poate fi emis fără parcurgerea prealabilă a acestui filtru jurisdicțional.
La Tribunalul Bihor, prin hotărârea colegiului de conducere din martie 2025, judecătorul desemnat să exercite funcția de judecător de drepturi și libertăți este Nicolae Liposchi, totodată președinte al Secției Penale. Procurorul care conduce Secția de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor — instituția care formulează cererile de autorizare — este, din noiembrie 2024, Cristian Ardelean.
Fiecare încheiere pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți este supusă căilor de atac prevăzute de lege și poate fi contestată individual. Efectul cumulat al tuturor încheierilor pronunțate de același judecător în dosarele aceleiași familii, pe durata unui mandat, nu face obiectul niciunei căi de atac. Nu există un mecanism procedural pentru contestarea unui tipar decizional.
Cine este Nicolae Liposchi și de unde vine
În luna aprilie 2022, Nicolae Liposchi a fost detașat de la Judecătoria Brad la Judecătoria Beiuș. Detașarea a coincis cu existența pe rolul Judecătoriei Beiuș a mai multor dosare privind contestații la executare și cereri de suspendare a executării silite formulate de frații Ioan și Viorel Micula împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor, în legătură cu creanța statului în valoare de 395 de milioane de euro, constituită în urma Deciziei Comisiei Europene din 2015 privind ajutorul de stat ilegal acordat în 1999.
Între aprilie și noiembrie 2022, trei judecători ai Judecătoriei Beiuș — Emilia Elena Prahanca, Raluca-Meda Baciu și Nicolae Liposchi — au admis succesiv cereri de suspendare a executării silite formulate de frații Micula și de societăți din grup, inclusiv prin dispunerea suspendării provizorii a executării silite. Prin admiterea acestor cereri, executarea silită a creanței statului a fost blocată.
Ministerul Finanțelor Publice a formulat sesizare la Inspecția Judiciară pe data de 23 mai 2023, solicitând declanșarea procedurii disciplinare față de cei trei judecători. Sesizarea reținea că judecătorii au favorizat în mod evident frații Micula și au împiedicat recuperarea creanței de 395 de milioane de euro. Inspecția Judiciară a efectuat cercetarea disciplinară și a reținut că judecătorii Prahanca, Baciu și Liposchi au dispus măsuri de suspendare prin nesocotirea din culpă a normelor de drept procesual, cu consecințe grave asupra înfăptuirii actului de justiție și cu afectarea imaginii justiției ca serviciu public.
Acțiunea disciplinară a fost exercitată. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a pronunțat decizia în noiembrie 2023: toți trei judecători — nevinovați. Hotărârea a devenit definitivă prin neatacare sau prin respingerea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Liposchi a formulat cerere de transfer. Cererea a fost respinsă. Prin hotărârea colegiului de conducere al Tribunalului Bihor din 1 martie 2025, Liposchi a fost promovat în funcția de judecător la Tribunalul Bihor, Secția Penală. În aceeași lună a fost desemnat președinte al secției și judecător de drepturi și libertăți.
Se pune întrebarea legitimă: prin ce mecanism legal o constatare a Inspecției Judiciare privind nesocotirea din culpă a normelor de drept procesual cu consecințe grave — constatare care nu a atras o sancțiune disciplinară din cauza deciziei CSM, nu din cauza inexistenței faptei — a putut constitui un antecedent ignorabil la momentul promovării? Regulamentul privind numirile în funcții de conducere nu prevede un impediment explicit. Acesta este răspunsul legal. El nu este și un răspuns satisfăcător.
Cine este Cristian Ardelean și ce s-a reținut în legătură cu activitatea sa?
Cristian Ardelean a exercitat funcția de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Serviciul Teritorial Oradea între 2014 și 2019, sub conducerea procurorului-șef de serviciu Ciprian Man. Man fusese desemnat în funcție de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, la vârsta de 33 de ani.
Prin ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din 15 februarie 2024, semnată de procuror-șef adjunct Ilona Panică, s-a dispus clasarea cauzei privind activitatea procurorilor Man, Ardelean și a ofițerului de poliție judiciară Surducan, cu reținerea că faptele constatate există, însă dreptul la acțiunea penală este stins prin împlinirea termenului de prescripție.
Ordonanța de clasare a reținut că la nivelul DNA Oradea, în perioada 2014-2019, s-au utilizat sistematic următoarele metode: redactarea declarațiilor de către procuror și semnarea acestora de către denunțători sau martori, fără ca textul să exprime voința proprie a semnatarului; administrarea testelor poligraf cu comunicarea prealabilă a martorilor cu privire la rezultatul așteptat; întocmirea a două versiuni ale aceleiași declarații pentru același interval orar cu conținut factual diferit; exercitarea de presiuni asupra persoanelor cu pedepse suspendate prin amenințarea cu revocarea suspendării executării pedepsei în schimbul cooperării; transmiterea de materiale din dosar, inclusiv rechizitorii, către martori aflați în stare de detenție anterior audierii acestora în faza de judecată; exercitarea de activități de supraveghere a judecătorilor care pronunțaseră soluții nefavorabile parchetului; și utilizarea unui canal informal de transmitere a informațiilor obținute prin mijloace extrajudiciare de la Serviciul Român de Informații, prin intermediul poliției judiciare, către procuror.
Rata de achitare la DNA Oradea în cursul anului 2018 a fost de 27 la sută, reprezentând 53 de soluții de achitare din totalul inculpaților trimiși în judecată — de aproximativ patru ori media națională pentru același an. DNA central a efectuat două controale la serviciul teritorial Oradea în 2018 și a constatat existența unor grave probleme. Sub conducerea procurorului-șef Kovesi nu a fost dispusă nicio măsură disciplinară față de Man sau Ardelean.
La 19 ianuarie 2018, avocatul Răzvan Doseanu a publicat o înregistrare audio realizată în interiorul sediului DNA Oradea. Înregistrarea a generat un scandal public. Man a fost revocat din funcție în ianuarie 2019. Ardelean a fost suspendat. Ofițerul de poliție judiciară Surducan a fost revocat pe 25 ianuarie 2019 și pensionat la 4 februarie 2019 — opt zile mai târziu.
Nu a fost deschis niciun dosar penal față de niciuna dintre aceste persoane.
În noiembrie 2024, Cristian Ardelean a fost numit șef al Secției de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Potrivit relatărilor G4media și PRESShub, Ardelean este procurorul de caz în dosarele penale privind frații Micula și pe Victor Micula junior.
Avocatul Doseanu — cel care publicase înregistrarea ce condusese la revocarea lui Ardelean din DNA — continuă să asigure apărarea lui Victor Micula junior în fața aceleiași instanțe la care Ardelean depune acum rechizitorii.
Cristian Ardelean
Judecătoarea Muntean, mandatele de supraveghere și dosarele fără file cusute
Judecătoarea Crina Muntean a exercitat, în calitate de președinte al Secției Penale și ulterior vicepreședinte al Tribunalului Bihor, funcția de judecător de drepturi și libertăți pentru o parte substanțială a perioadei 2009-2018. Potrivit raportului de control al Inspecției Judiciare din 2019, toate dosarele cu obiect măsuri speciale de supraveghere tehnică înregistrate la Tribunalul Bihor în perioada 2014-2016 nu aveau filele numerotate și cusute — condiție imperativă prevăzută de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești pentru orice dosar clasificat, menită să garanteze integritatea și trasabilitatea conținutului.
Constatarea Inspecției: dosarele nu se aflau la registratura instanței, ci erau păstrate într-un dulap aflat în biroul judecătoarei Muntean, la care grefierul nu mai avusese acces. Inspecția a reținut că situația denota o tendință de a monopoliza, de pe o poziție de forță, activitatea judecătorului de drepturi și libertăți.
Judecătoarea Muntean era, în aceeași perioadă, partenera de viață a procurorului-șef Man — cel care formula la DNA Oradea cererile de autorizare a supravegherii tehnice, inclusiv în dosarele privind judecătorii cu soluții nefavorabile. Dosarele care conțineau autorizațiile emise în urma acelor cereri se aflau, nesecurizate și fără file cusute, în biroul partenerului de viață al autorului cererilor.
Sesizarea la Inspecția Judiciară care a declanșat cercetarea privind judecătoarea Muntean a fost formulată de avocatul Doseanu — același care, anterior, publicase înregistrarea Man și care reprezintă interesele lui Victor Micula junior. CSM a sancționat-o disciplinar pe Muntean cu suspendare din funcție pentru o perioadă de șase luni, prin decizia din 15 iulie 2020. Ulterior, Muntean a primit calitate de suspect în dosarul instrumentat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție — structura parchetului creată în 2018 prin modificarea legislativă operată de parlamentul controlat de PSD, criticată prin mai multe rezoluții ale Parlamentului European și prin avize ale Comisiei de la Veneția ca incompatibilă cu standardele statului de drept.
Într-un interviu acordat publicației Newsweek România în august 2019, judecătoarea Muntean a descris existența unor rețele de interese private exercitate prin funcții publice la nivelul justiției bihorene, cuprinzând avocați, judecători, oameni de afaceri și reprezentanți ai instituțiilor. Pentru acele declarații, CSM a sancționat-o cu suspendare.
La 12 decembrie 2025, judecătoarea Muntean a semnat scrisoarea publică a magistraților români privind apărarea independenței justiției. Au semnat totodată procurorul-șef Man, procurorul Ardelean și fosta procuror-șef DNA Kovesi. Scrisoarea nu aborda evenimentele de la DNA Oradea din perioada 2014-2019.
Crina Muntean
AJFP Bihor: șaisprezece ani de inacțiune fiscală și erori de substanță
Ioan Mihaiu a condus Direcția Generală și ulterior Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor din 13 februarie 2009 — data instalării sale prin ordinul ministrului finanțelor nr. 288/2009 — până în decembrie 2025, când a fost detașat ca director adjunct la Administrația Financiară a Sectorului 1 București. Presa bihoreană a relatat că detașarea a intervenit pe fondul suspiciunilor privind gestionarea litigiilor cu frații Micula și al neatingerii obiectivelor de colectare, descriind-o ca o sancțiune mascată.
Pe durata mandatului lui Mihaiu, datoria fraților Micula față de statul român — stabilită prin Decizia Comisiei Europene C(2015) 2112 din 30 martie 2015 ca urmare a declarării ca ajutor de stat ilegal a facilităților acordate prin certificatele de investitor emise în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/1998 — a crescut de la suma inițială de 220 de milioane de euro la 395 de milioane de euro, fără ca AJFP Bihor să fi instituit măsuri asigurătorii sau să fi demarat proceduri efective de executare silită.
Dosarul penal nr. 1/P/2018 al Poliției Județene Bihor, deschis pentru evaziune fiscală și delapidare în legătură cu grupul European Drinks, a rămas în faza de urmărire penală in rem — fără suspecți nominalizați — din 2018 până în prezent, inclusiv ca urmare a nefurnizării de către AJFP Bihor a materialelor fiscale necesare trecerii la urmărire penală in personam, potrivit surselor din presa de investigație.
În luna martie 2025, AJFP Bihor a emis dispoziții de instituire a măsurilor asigurătorii față de frații Micula, cu indicarea unei valori totale de 1,29 miliarde de lei, ulterior corectată printr-un act de îndreptare a erorilor materiale care a modificat suma totală, data emiterii actului inițial, titlul creanței și identitatea persoanei împuternicite. Curtea de Apel Oradea a admis contestațiile fraților Micula și a anulat măsurile asigurătorii, reținând că era dificil de stabilit ce a mai rămas valabil din prima decizie după operarea corectărilor. Recursul formulat de AJFP Bihor a fost respins definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în decembrie 2025. Pierderea prin erori procedurale atribuibile AJFP Bihor se ridică la aproximativ 260 de milioane de euro, potrivit calculelor bazate pe valoarea creanțelor nerecuperate prin dosarele anulate.
Ultimul act administrativ semnat de Mihaiu în calitate de șef AJFP anterior detașării a fost decizia de numire a doamnei Adina Micula la conducerea Unității Fiscale Orășenești Beiuș — structura ANAF responsabilă cu gestionarea dosarelor fiscale locale ale familiei Micula, inclusiv dosarele de executare silită. Numirea a fost revocată la scurt timp după ce a fost sesizată public, prin ordinul noului director AJFP, Andrei Lucian Candrea, care a desemnat în funcție pe Bogdan Bocșa.
Fiul lui Ioan Mihaiu, Mihai Mihaiu, a intrat în sistemul administrației publice în iulie 2018, în intervalul în care tatăl exercita funcția de prefect al județului Bihor, prin câștigarea unui concurs pentru postul de inspector la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei din cadrul Primăriei comunei Sânmartin. S-a transferat ulterior în cadrul ANAF Bihor, unde exercită atribuții în compartimentul de executare silită.
Ioan Mihaiu
Marius Voineag și propunerea din 2 martie 2026
Marius Voineag exercită funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din 2021. A fost promovat în funcție la inițiativa lui Bogdan Licu, procuror cu relații documentate cu Serviciul Român de Informații, ulterior ales judecător al Curții Constituționale. Anterior numirii, Voineag respinsese de două ori examenul de promovare în grad profesional, în septembrie 2018 și octombrie 2019.
Deciziile relevante din mandatul său: nedeclararea recursului în dosarul Ardelean la Curtea de Apel Cluj, prin a cărei decizie din 29 aprilie 2024 Ardelean a obținut reintegrarea și plata retroactivă a drepturilor salariale aferente perioadei 2019-2024, în sarcina statului. Dispunerea clasării în martie 2023 a dosarului privind presupusul plagiat în teza de doctorat a premierului Ciucă — la trei luni după care guvernul Ciucă l-a propus șef DNA — prin invocarea prescripției. Revocarea din funcție în decembrie 2024 a procurorului Carlescu, în intervalul în care acesta instrumenta un dosar ce urmărea declararea ca suspect a directorului ASF, Nicu Marcu; dosarul a fost clasat la 12 martie 2025; Marcu a fost numit director al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat pe 28 martie 2025; sora lui Voineag, Camelia Vlădescu, figurează ca angajată a ASF din 2022, fără concurs public organizat în acest scop. Emiterea ordinului intern prin care procurorii PICCJ au fost obligați să raporteze anticipat actelor de urmărire penală șefului DNA — dispoziție fără corespondent legal. Plecarea a peste douăzeci de procurori din cadrul PICCJ pe durata mandatului.
Pe 2 martie 2026, ministrul justiției Radu Marinescu — ministru PSD în guvernul în funcție — a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii propunerea de numire a lui Voineag în funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca unic candidat propus. Avizul CSM era în curs de elaborare la data publicării acestui material. Decizia de numire aparține, conform legii, președintelui României, Nicușor Dan.
Marius Voineag
Haniș, percheziția din 2019 și arsenalul descoperit ulterior
Alin Haniș exercită funcția de inspector-șef al Inspectoratului Județean de Poliție Bihor din mai 2018. Potrivit relatărilor G4media, Haniș este cumnatul lui Sere Cornel, descris ca reprezentant de încredere al lui Viorel Micula pe o perioadă de peste douăzeci de ani. Haniș participă la partide de vânătoare organizate împreună cu Ioan Mang, președinte PSD Bihor și naș de botez al lui Victor Micula junior.
În cursul anului 2019, IPJ Bihor a efectuat o percheziție la domiciliul lui Victor Micula junior, cu obiectul căutării unor arme și muniții deținute ilegal. Haniș a participat personal la efectuarea percheziției. Nu au fost găsite arme sau muniții. La câteva luni distanță, Direcția Generală Anticorupție a efectuat o percheziție la aceeași adresă. Au fost documentate optsprezece infracțiuni privind nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Rechizitoriul emis în dosar consemnează că, anterior percheziției IPJ, Victor Micula junior fusese oprit de un echipaj al poliției și îl contactase telefonic pe Haniș, interogând de ce sunt implicați oamenii lui. Ca urmare a contactului telefonic, la fața locului a ajuns un echipaj de poliție rutieră. Nu a fost aplicată nicio sancțiune contravențională. Nu a fost întocmit niciun proces-verbal de eveniment. Haniș a întrerupt convorbirea telefonică cu un jurnalist al G4media care solicita comentarii.
Liviu Popa, predecesorul lui Haniș la conducerea IPJ Bihor și ulterior inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române, a fost trimis în judecată de DNA Oradea — dosar instrumentat de Man și Ardelean — pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și declarații false privind apartenența la o organizație masonică. A fost achitat definitiv ca urmare a nedeclarării recursului de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție la Înalta Curte. Ovidiu Galea, judecat în același dosar și achitat definitiv, a fost declarat prin hotărâre judecătorească definitivă colaborator al organelor de securitate cu atribuții politice, în temeiul Legii nr. 187/1999. Soția sa, Irina Galea, exercită profesia de avocat și asigură reprezentarea juridică a societăților din cadrul grupului European Drinks.
Alin Hanis
Starea actuală a dosarelor și concluzie
La data publicării acestui material, dosarul penal principal privind frații Micula — deschis in rem în 2018 — se află în continuare în faza de urmărire penală, fără suspecți nominalizați. Victor Micula junior, inculpat în mai multe dosare aflate pe rolul Tribunalului Bihor, se află pe teritoriul Confederației Elvețiene, invocând motive medicale. La 31 mai 2024, Tribunalul Bihor a constatat prin hotărâre intervenirea prescripției răspunderii penale în dosarul în care Victor Micula junior era acuzat de uzurpare de calități oficiale, ca urmare a participării la o percheziție în uniformă de polițist. Celelalte dosare sunt în curs de judecată.
Operațiunea Jupiter — efectuarea de percheziții la sediile grupului European Drinks de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în noiembrie 2025 — a vizat infracțiuni economice grave. Dosarul este în curs de urmărire penală.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv în decembrie 2025 recursul formulat de AJFP Bihor împotriva hotărârii Curții de Apel Oradea de anulare a măsurilor asigurătorii dispuse față de Viorel Micula. Dosarul civil privind Ioan Micula este în curs de judecată.
Constatarea ce se desprinde din cronologia instituțională redată mai sus nu necesită inferențe speculative. Ea se sprijină exclusiv pe acte publice, hotărâri judecătorești, decizii ale Consiliului Superior al Magistraturii, ordonanțe ale Parchetului General și relatări documentate ale presei de investigație.
Judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului Bihor este cel față de care Ministerul Finanțelor a reținut, prin sesizarea din mai 2023, că a oprit executarea silită a 395 de milioane de euro datorați statului de frații Micula. Procurorul-șef al urmăririi penale la același parchet este cel față de care Parchetul General a reținut, prin ordonanța din februarie 2024, că a fabricat probe, deși a clasat cauza pe prescripție.
Ambele funcții sunt exercitate legal. Numirile sunt valide. Deciziile individuale sunt atacabile. Tabloul de ansamblu nu face obiectul niciunei proceduri de control.
Întrebarea care rămâne fără răspuns instituțional este simplă: cine răspunde pentru efectul agregat?