Creșterea vârstei de pensionare pentru angajații din MApN, MAI și serviciile de informații
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat recent că vârsta de pensionare pentru angajații Ministerului Apărării Naționale (MApN), Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și serviciilor de informații va fi crescută. Această decizie vine în contextul unor simulări care se desfășoară în prezent, iar ministrul a subliniat că nu este exclus ca vârsta de pensionare să ajungă la 60 sau chiar 65 de ani, deși în prezent aceasta este stabilită la 48 de ani.
Miruță a explicat că această măsură face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme menite să reducă deficitul bugetar, care include o scădere a cheltuielilor cu salariile în administrația centrală cu 10%. În acest context, el a subliniat că, având în vedere situația de securitate din regiune, nu se poate reduce efectiv numărul de angajați din armată.
Asumarea răspunderii guvernului pentru măsuri de austeritate
Guvernul își va asuma răspunderea pentru un nou pachet de măsuri care vizează reducerea cheltuielilor cu salariile. Radu Miruță a precizat că acest pachet nu va include tăieri de salarii, ci va impune fie disponibilizări, fie tăieri de sporuri. Fiecare ministru va avea responsabilitatea de a implementa măsurile necesare pentru a reduce bugetul cu 10% fără a afecta salariile angajaților.
Ministrul a menționat că, începând de săptămâna viitoare, se va desfășura o sesiune parlamentară extraordinară pentru a adopta acest pachet, iar planul este ca joi să fie finalizată adoptarea măsurilor necesare.
Reducerea cheltuielilor de 1,7 miliarde de lei
În luna noiembrie, liderii Coaliției de guvernare au convenit asupra unei reforme a administrației locale și centrale, care prevede o reducere a cheltuielilor de 1,7 miliarde de lei. Această reformă va implica o reducere de aproximativ 10% din posturile ocupate în administrația locală și centrală, ceea ce va afecta semnificativ structura bugetară.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a confirmat că există un acord cu privire la acest pachet, care va contribui la eficientizarea cheltuielilor de personal în 2026, în conformitate cu obiectivele de deficit bugetar stabilite pentru anul respectiv.
Provocările și perspectivele viitoare
Prim-ministrul a subliniat că, pe lângă reducerea cheltuielilor, reforma administrației va include și măsuri de eficientizare a cheltuielilor de personal. Bugetul pentru anul 2026, care trebuie să respecte un deficit de 6,4% din PIB, ar putea fi adoptat în luna februarie, ceea ce va necesita o coordonare strânsă între ministere și autoritățile locale.
În concluzie, măsurile anunțate de Radu Miruță și de Guvernul României reflectă o abordare serioasă în fața provocărilor economice și de securitate cu care se confruntă țara, dar și o dorință de a menține un echilibru între necesitățile bugetare și protecția angajaților din sectorul public.