UDMR anunță moțiune de cenzură împotriva Guvernului după reforma administrativă

UDMR amenință cu moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu din cauza reformei administrativ-teritoriale

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că formațiunea va vota „fără doar și poate” o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă executivul își va angaja răspunderea pe reforma administrativ-teritorială propusă de PSD. Declarația a fost făcută vineri, într-o intervenție în exclusivitate la Antena 3 CNN.

Csoma Botond a criticat modul în care social-democrații au abordat această problemă, acuzând o „neseriozitate” a demersului și lipsa consultării factorilor interesați. Potrivit liderului deputaților UDMR, PSD nu a ținut cont de specificitățile etnice, istorice și geografice și nici de angajamentele pe care România le-a luat pentru protejarea minorităților naționale.

Cele trei motive invocate de UDMR împotriva reformei

Liderul deputaților UDMR a explicat că formațiunea respinge reforma administrativ-teritorială din trei motive. În primul rând, a spus el, „au început cu 1.500, a doua zi au spus 3.000, a treia zi au spus 5.000, apoi au spus și de orașele cu sub 10.000 de locuitori”. În al doilea rând, UDMR nu este de acord ca reforma să se facă doar pe baza regulii numerice, fără a lua în calcul particularitățile istorice, geografice și etnice.

„A treia chestiune care ne deranjează este că au anunțat colegii de la PSD că vor să facă această reformă prin asumarea răspunderii. Nu se poate face așa ceva. Trebuie să elaborăm un proiect”, a declarat Csoma Botond.

UDMR nu va iniția o moțiune alături de AUR

Întrebat dacă UDMR ar vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu în scenariul angajării răspunderii, Csoma Botond a răspuns: „Fără doar și poate”. El a precizat însă că formațiunea nu va iniția un astfel de demers împreună cu AUR.

„De AUR nu discutăm. Noi nu discutăm cu partidul AUR, nici în acest context. Vom vedea la momentul respectiv. Sunt și alte partide în Parlamentul României în afară de AUR, har Domnului”, a mai spus liderul deputaților UDMR.

Argumentul privind Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale

Csoma Botond a explicat că reforma propusă de PSD încalcă, în forma actuală, drepturile minorității maghiare. El a invocat Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, semnată și ratificată de România, al cărei articol 16 prevede expres că limitele unităților administrativ-teritoriale nu pot fi modificate dacă acea modificare este în detrimentul ponderii unei comunități etnice.

„Trebuie să luăm în considerare această convenție. Avem peste un milion de unguri în această țară, nu poți să faci o reformă și să nu iei în considerare și elementele etnice și particularitățile istorice și geografice”, a declarat deputatul. Întrebat dacă foștii parteneri de coaliție de la PSD au contactat UDMR pentru discuții pe această temă, Csoma Botond a răspuns: „Nu au discutat, nu ne-au întrebat nimic”.

Nemulțumiri legate de comasarea județelor Harghita și Covasna

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale UDMR este legată de posibilitatea comasării județelor Harghita și Covasna cu alte județe. De asemenea, formațiunea este nemulțumită de faptul că zeci de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc ar putea deveni comune în urma reorganizării.

Printre localitățile care ar risca să își piardă statutul de oraș se numără Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, Tășnad, Jibou, Huedin și Întorsura Buzăului, alături de stațiuni cunoscute la nivel național precum Sinaia, Eforie sau municipiul Orșova. În categoria de 6.000 – 8.000 de locuitori se regăsesc Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud, Sărmașu, precum și orașele cu moștenire săsească Agnita și Dumbrăveni.

În categoria de 4.000 – 6.000 de locuitori apar Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan, Livada, Rupea, fostele centre miniere Abrud și Cavnic, dar și stațiunea montană Predeal. Sub pragul de 4.000 de locuitori, lista este deschisă de cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad, cu doar 1.372 de locuitori, urmat de stațiuni balneare cunoscute precum Borsec, Ocna Sibiului și Băile Herculane, dar și de Baia de Arieș sau Sulina.

Scenariul unui număr redus de județe

România ar putea rămâne cu numai 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată într-o formă care să urmeze modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Reforma, în această variantă, ar presupune redesenarea actualelor granițe administrative, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari.

Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate.