Scandal politic după semnarea scrisorii privind veto-ul: Senatul cere oprirea demersului, ministra respinge acuzațiile
Senatul a adoptat luni o declarație prin care cere Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să oprească imediat orice demers prin care România susține extinderea votului cu majoritate calificată în politica externă a Uniunii Europene. Disputa a izbucnit după ce ministra de Externe, Oana Țoiu, a semnat, alături de omologii din alte zece state, o scrisoare prin care se propune limitarea folosirii dreptului de veto și analizarea unor situații în care deciziile ar putea fi luate fără acordul tuturor celor 27 de state membre.
Declarația Senatului a fost adoptată cu 64 de voturi „pentru”, provenite de la PSD, AUR și PACE – Întâi România. PNL și USR au votat împotrivă, în timp ce UDMR s-a abținut. Documentul solicită Guvernului demis să înceteze participarea reprezentanților României la activitățile așa-numitului „Grup de prieteni” și să notifice corespunzător celelalte state participante.
Ce prevede declarația Senatului
Potrivit documentului, Senatul susține că participarea României la acest grup poate avea „consecințe potențial semnificative” asupra capacității țării de a-și apăra interesele. Senatorii cer Guvernului să nu susțină activarea, extinderea sau aplicarea unor mecanisme prevăzute de tratatele UE care ar conduce la extinderea majorității calificate în PESC fără o consultare parlamentară prealabilă și fără un mandat politic explicit.
Documentul mai solicită prezentarea către Parlament, în termen de 15 zile, a tuturor documentelor relevante privind participarea României la „Grupul de prieteni”, dar și explicații oficiale privind demersul ministrului interimar al afacerilor externe, în condițiile unor competențe limitate ale unui Executiv demis.
Reacția ministrei Oana Țoiu
Oana Țoiu a respins acuzațiile, afirmând că este „o minciună cap-coadă” că România ar renunța sau și-ar pierde dreptul de veto. Ministra a explicat că renunțarea la veto nu se poate face peste noapte, iar în domeniul militar niciodată, conform tratatelor. În celelalte decizii, schimbarea ar fi posibilă doar dacă liderii propun cu unanimitate parlamentelor naționale, care au la dispoziție șase luni pentru dezbatere.
Țoiu a precizat că scrisoarea semnată de cele 11 state nu elimină dreptul de veto, ci cere ca statele care blochează o decizie să explice de ce aceasta le afectează interesele naționale. „Dreptul de veto rămâne intact”, a transmis ministra.
Contextul disputei
România s-a alăturat Austriei, Danemarcei, Belgiei, Finlandei, Franței, Germaniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Spaniei și Suediei într-o inițiativă care cere reformarea modului în care UE ia decizii în politica externă. În prezent, regula de bază este unanimitatea, ceea ce înseamnă că un singur stat poate bloca o decizie.
Cele 11 state susțin că folosirea veto-ului a blocat unele acțiuni externe ale UE și propun folosirea mai frecventă a „abținerii constructive” și analizarea posibilității de a trece, în anumite cazuri, la votul cu majoritate calificată. Schimbarea regulilor este însă dificilă, deoarece chiar mecanismul care permite extinderea votului cu majoritate calificată presupune acordul unanim al statelor membre.