Moţiunea AUR împotriva ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, a fost respinsă
Moţiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, a fost respinsă luni, 22 decembrie 2025, de Camera Deputaţilor. Din cei 251 de deputaţi prezenţi la dezbatere, doar 95 au votat „pentru”, în timp ce 153 s-au pronunţat împotrivă, iar trei deputaţi s-au abţinut.
Vicepreşedinta Camerei Deputaţilor, Natalia Intotero, a anunţat rezultatul votului, conform surselor de presă. Această moţiune a fost considerată de PSD ca fiind o acţiune menită să atragă atenţia pe reţelele sociale, fiind catalogată drept „pentru Facebook şi TikTok”. În acelaşi timp, USR şi AUR s-au angajat într-un schimb de acuzaţii, George Simion, liderul AUR, numind parlamentarii USR „circari” pentru că nu au votat moţiunea.
Criticile nu s-au oprit aici. Deputatul Ştefan Ovidiu Popa, din partea PSD, a descris moţiunea ca fiind o „mistificare a adevărului” şi a acuzat iniţiatorii de confuzii în privinţa atribuţiilor ministrului Justiţiei. El a subliniat că textul moţiunii a fost redactat „pentru efect artistic” şi nu pentru a aduce adevărul în discuţie, menţionând că AUR abordează subiectele legate de justiţie într-o manieră demagogică.
George Simion a continuat atacurile, criticând USR pentru lipsa de acţiune împotriva lui Radu Marinescu, sugerând că deputaţii USR nu doresc cu adevărat independenţa justiţiei, ci mai degrabă să o controleze. El a amintit că USR şi PSD colaborează în guvernare, ceea ce complică situaţia politică.
Replica din partea fostului ministru USR al Justiţiei, Stelian Ion, a fost promptă. Acesta a explicat că USR nu susţine moţiunea deoarece consideră că AUR sprijină o reţea ocultă şi ilegitimă în justiţie, referindu-se la Lia Savonea. Ion a subliniat că moţiunea ocoleşte problema principală, ceea ce a dus la decizia de a nu vota.
În acest context, deputatul Andrei Molnar de la UDMR a subliniat importanţa de a privi situaţia justiţiei cu luciditate, într-un cadru mai larg, sugerând că discuţiile ar trebui să fie mai nuanţate.
Acest episod din viaţa politică românească subliniază tensiunile dintre partidele politice, dar şi complexitatea problemelor legate de justiţie, care continuă să fie un subiect de dezbatere intensă în societatea românească.