Promisiuni bugetare sau iluzii economice?
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a lansat o serie de declarații care promit să schimbe cursul economic al României. Cu un ton ferm, acesta a garantat că deficitul bugetar nu va atinge pragul de 9% din PIB, o cifră care ar putea destabiliza complet economia țării. Totuși, scepticismul rămâne ridicat, având în vedere istoricul promisiunilor guvernamentale care nu s-au concretizat.
Barna a subliniat că, pe durata mandatului său, cheltuielile publice vor fi strict controlate, iar bugetul inițial nu va fi depășit. Această abordare vine ca o reacție la excesele financiare din anul electoral 2024, când cheltuielile au explodat cu peste 69 de miliarde de lei față de estimările inițiale. Dar oare aceste măsuri sunt suficiente pentru a recâștiga încrederea populației?
TVA și impozitele: între stabilitate și presiuni economice
Întrebat despre posibilitatea majorării TVA sau a impozitului pe venit, ministrul a fost categoric: „Nimeni din guvern nu dorește să ajungem la o asemenea situație.” Cu toate acestea, presiunile economice și cheltuielile neprevăzute din trecut ridică semne de întrebare asupra sustenabilității acestor declarații. Barna a insistat că România poate menține actualele cote de TVA, bazându-se pe o creștere economică prognozată de 2,5% și pe măsuri de reducere a evaziunii fiscale.
Totuși, eliminarea unor facilități fiscale, precum cele din sectorul agroalimentar, a stârnit controverse. Deși ministrul susține că aceste măsuri vor fi compensate prin sprijin guvernamental, rămâne de văzut dacă acest echilibru va fi atins sau dacă va genera noi tensiuni în economie.
Schimbarea mentalității: o misiune imposibilă?
Barna a pledat pentru o schimbare fundamentală în gestionarea fondurilor publice, afirmând că România trebuie să devină un stat credibil și predictibil. Această viziune ambițioasă include o planificare bugetară pe termen mediu și lung, dar și o colaborare mai strânsă cu mediul privat. Totuși, implementarea acestor schimbări într-un timp atât de scurt pare mai degrabă o utopie decât o realitate tangibilă.
Ministrul a promis că bugetul general consolidat pentru 2025 va reflecta o abordare responsabilă, dar rămâne de văzut dacă aceste intenții vor fi susținute de acțiuni concrete. Într-o țară în care soluțiile temporare au devenit normă, schimbarea mentalității pare o provocare monumentală.
Indexarea pensiilor și plata salariilor: o prioritate sau o povară?
Un alt subiect sensibil abordat de ministru a fost cel al pensiilor și salariilor. Barna a declarat că obiectivul principal al Guvernului este de a asigura plata drepturilor salariale și sociale la nivelul anului 2024. Cu toate acestea, spațiul fiscal limitat pentru 2025 ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea acestor angajamente.
În ciuda asigurărilor oferite, riscul unor ajustări bugetare rămâne prezent. Ministrul a recunoscut că reducerea taxării muncii, deși necesară, nu poate fi realizată în condițiile actuale. Această declarație subliniază dilema cu care se confruntă Guvernul: cum să echilibreze nevoile sociale cu constrângerile economice?
ANAF și digitalizarea: soluția salvatoare?
Un punct pozitiv evidențiat de Barna a fost performanța ANAF, care a adus venituri suplimentare în 2024 datorită digitalizării și introducerii unor măsuri precum e-factura și e-transport. Ministrul consideră că aceste inițiative pot contribui semnificativ la reducerea evaziunii fiscale și la creșterea eficienței economice.
Cu toate acestea, succesul acestor măsuri depinde de implementarea lor riguroasă și de sprijinul politic necesar pentru a depăși rezistența la schimbare. Într-o economie marcată de incertitudini, fiecare pas înainte trebuie să fie bine calculat.
Concluzii sau întrebări deschise?
Declarațiile ministrului Finanțelor reflectă o viziune ambițioasă, dar și o serie de provocări majore. De la controlul cheltuielilor publice și menținerea stabilității fiscale, până la schimbarea mentalității și reducerea taxării muncii, fiecare obiectiv pare să fie însoțit de obstacole semnificative.
Rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi transformate în realitate sau dacă vor rămâne simple declarații politice. Într-o perioadă marcată de incertitudini economice și sociale, răspunsurile la aceste întrebări vor defini viitorul României.