Cheltuieli exorbitante și beneficii incerte: Klaus Iohannis sub lupa criticilor
Într-un context politic tensionat, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a adus în discuție cheltuielile uriașe efectuate de fostul președinte Klaus Iohannis pentru deplasările externe. Aceste costuri, considerate „exagerat de mari”, au fost recent desecretizate, dezvăluind o risipă semnificativă de fonduri publice. Potrivit liderului UDMR, beneficiile acestor cheltuieli pentru România sunt aproape inexistente, mai ales în cel de-al doilea mandat al fostului președinte.
Hunor a subliniat importanța transparenței în gestionarea banilor publici, lăudând decizia președintelui Ilie Bolojan de a desecretiza aceste informații. Totodată, el a evidențiat necesitatea unei analize critice asupra rezultatelor acestor deplasări, care, din punct de vedere politic, nu au adus avantaje notabile țării.
România fără avion de protocol: o anomalie europeană
Un alt punct de interes ridicat de Kelemen Hunor este lipsa unui avion de protocol în proprietatea statului român. În opinia sa, această situație reprezintă o excepție în Europa, atât în rândul statelor bogate, cât și al celor mai sărace. Închirierea avioanelor pentru deplasările oficiale ale președintelui și premierului a generat cheltuieli considerabile, care ar fi putut fi evitate prin achiziționarea unui avion dedicat, înregistrat la Forțele Aeriene.
Hunor a criticat incoerența în utilizarea mijloacelor de transport, menționând că președintele a alternat între avioane de lux închiriate și zboruri comerciale de linie. Această practică, considerată ineficientă și costisitoare, subliniază necesitatea unei strategii pe termen lung pentru gestionarea deplasărilor oficiale.
Costuri astronomice pentru zboruri speciale
Documentele desecretizate arată că, între 2015 și 2025, Administrația Prezidențială a cheltuit peste 113 milioane de lei pentru 193 de zboruri dus-întors. Anul 2023 a înregistrat cele mai multe deplasări, cu un cost total de peste 36 milioane de lei. În schimb, anul 2020, marcat de restricții pandemice, a avut cele mai puține zboruri, cu un cost de aproximativ 3 milioane de lei.
Aceste cifre ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile și eficiența cheltuielilor publice. Într-un context economic dificil, astfel de sume pot părea disproporționate, mai ales în absența unor rezultate concrete care să justifice investițiile.
Un apel la responsabilitate și eficiență
Criticile aduse de Kelemen Hunor scot în evidență nevoia urgentă de reformă în gestionarea resurselor publice. Transparența și responsabilitatea ar trebui să fie pilonii de bază ai oricărei administrații, mai ales atunci când este vorba despre cheltuieli de o asemenea amploare. În lipsa unor beneficii clare pentru cetățeni, astfel de practici riscă să erodeze încrederea publicului în instituțiile statului.
Dezbaterea deschisă de aceste dezvăluiri ar putea reprezenta un punct de plecare pentru o schimbare reală, orientată spre eficiență și responsabilitate în utilizarea fondurilor publice. Rămâne de văzut dacă aceste critici vor genera măsuri concrete sau vor rămâne doar un subiect de discuție în arena politică.