Bugetul Administrației Prezidențiale: O reducere controversată
Într-un context politic tensionat, bugetul Administrației Prezidențiale pentru anul 2025 a fost aprobat fără amendamente, dar nu fără controverse. Viitorul președinte al României va avea la dispoziție cu 11 milioane de lei mai puțin pentru deplasările externe, comparativ cu suma alocată în 2024. Această reducere semnificativă ridică întrebări despre prioritățile și eficiența cheltuielilor publice.
Execuția bugetară pentru deplasările externe din 2024 a fost de 28,49 milioane de lei, însă pentru 2025, suma alocată scade la 17,27 milioane de lei. Consilierul prezidențial George Vladimir Duhan a explicat că aceste date sunt publice și că regimul clasificat al anumitor contracte este impus de cadrul legal, nu de voința Administrației Prezidențiale. Totuși, această justificare nu a fost suficientă pentru a calma criticile venite din partea unor parlamentari.
Creșteri și reduceri: O ecuație bugetară complicată
Bugetul total al Administrației Prezidențiale pentru 2025 este de 122,41 milioane de lei din credite de angajament, marcând o creștere de 19,23% față de anul precedent. În același timp, creditele bugetare scad cu 10%, ajungând la 102,71 milioane de lei. Această alocare diferențiată a fost justificată de Duhan ca fiind suficientă pentru susținerea activităților instituției, cu posibilitatea unor ajustări ulterioare prin rectificări bugetare.
Investițiile planificate pentru 2025 includ extinderea unui corp de clădire, alimentarea alternativă cu energie electrică, reparații la tâmplăria exterioară și refacerea acoperișului. Aceste proiecte sunt considerate esențiale pentru modernizarea infrastructurii Palatului Cotroceni, dar ridică întrebări despre prioritizarea resurselor în contextul reducerii bugetului pentru deplasări externe.
Critici și întrebări din partea parlamentarilor
Dezbaterile din comisia de buget-finanțe au fost marcate de critici dure. Deputatul USR Cezar Drăgoescu a calificat suma alocată drept „uriașă” pentru un președinte care, în opinia sa, ocupă Palatul Cotroceni „în mod abuziv”. Claudiu Năsui, de asemenea din USR, a cerut detalii despre costurile exacte ale deplasărilor externe pentru 2025, subliniind nevoia de transparență și eficiență în utilizarea fondurilor publice.
În replică, Duhan a subliniat că diferența dintre creditele de angajament și cele bugetare oferă flexibilitate pentru situații neprevăzute. Totuși, această explicație nu a reușit să elimine complet suspiciunile legate de modul în care sunt gestionate resursele financiare ale Administrației Prezidențiale.
Un buget între necesitate și controverse
Decizia de a reduce bugetul pentru deplasările externe vine într-un moment în care România se confruntă cu multiple provocări interne și externe. În timp ce unii consideră că această reducere este un pas necesar pentru a limita cheltuielile excesive, alții văd în ea o potențială piedică în calea reprezentării internaționale a țării.
Rămâne de văzut cum va influența această decizie activitatea viitorului președinte și dacă investițiile planificate vor reuși să compenseze impactul reducerilor bugetare. Cert este că dezbaterile pe tema bugetului Administrației Prezidențiale reflectă tensiunile și prioritățile contradictorii ale clasei politice din România.