Mihai Fifor: Viitorul unei localități nu poate fi decis doar printr-un prag de populație
Deputatul PSD Mihai Fifor susține că reforma administrativ-teritorială este necesară, dar avertizează că aceasta nu trebuie redusă la simpla reducere a numărului de primării. Într-o postare publicată joi pe Facebook, el a explicat că reorganizarea trebuie construită pe criterii obiective: viabilitate financiară, evoluție demografică, acces la servicii, potențial economic, particularități geografice și coeziune comunitară.
Fifor a arătat că, la aproape 37 de ani de la Revoluție, România funcționează încă pe o organizare concepută în 1968, pentru o cu totul altă realitate istorică, demografică și economică. Populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, numeroase comunități rurale s-au depopulat, iar societatea s-a transformat profund. Există localități care abia își pot susține aparatul administrativ și altele care s-au dezvoltat mult dincolo de limitele lor teritoriale.
Deputatul a subliniat că reforma a fost amânată prea mult timp și că niciodată nu a existat curajul politic de a rezolva această problemă structurală a statului român post-’89. În opinia sa, curajul politic nu înseamnă decizii luate în grabă, ci construirea unor schimbări durabile, bine fundamentate și înțelese de cei cărora li se adresează.
El a avertizat că putem comasa zece comune și să păstrăm aceleași probleme, doar la o scară mai mare. Reorganizarea poate aduce administrații mai puternice, personal specializat și resurse consolidate pentru investiții, dar drumurile rămân de întreținut, școlile și dispensarele trebuie să funcționeze, iar oamenii au nevoie în continuare de servicii publice accesibile. Fifor a ridicat și întrebări concrete legate de acte, documente de proprietate și evidențe fiscale, precum și de distanța până la noua primărie, precizând că povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.
Social-democratul a evidențiat și o dimensiune mai profundă, care nu încape în calculele bugetare: sentimentul de apartenență. Pentru omul care trăiește într-o comunitate de generații, localitatea sa nu este o simplă delimitare pe hartă, ci locul în care s-a născut, în care au trăit părinții și bunicii, în care se află biserica, școala și cimitirul. Când i se spune că primăria dispare și că deciziile se vor lua în altă parte, i se poate transmite că locul căruia îi aparține contează mai puțin, ceea ce poate duce la sentimentul de marginalizare și la adâncirea neîncrederii în stat.
Fifor a concluzionat că nu putem decide viitorul unei localități exclusiv în funcție de un prag de populație și că este nevoie de consultarea reală a comunităților, de garanții privind reprezentarea lor și de descentralizare reală. El a atras atenția că modernizarea statului nu poate fi pretinsă dacă se redesenează limitele administrative, dar decizia și resursele financiare rămân concentrate la București, riscându-se înlocuirea administrațiilor mici și vulnerabile cu administrații mai mari, dar la fel de dependente de centru.
Deputatul a mai spus că, înainte de a redesena harta administrativă a României, trebuie să știm cum va arăta viața oamenilor pe această hartă, iar reforma trebuie făcută cu seriozitate, cu analize de impact și cu o viziune pe termen lung, pentru următoarele generații, nu pentru următoarea rectificare bugetară. El a atras atenția că România traversează o perioadă de divizare socială, iar ruptura dintre cetățeni și cei care iau decizii este deja profundă, astfel încât o reformă necesară nu trebuie să întărească sentimentul că hotărârile sunt luate departe de oameni.