Blocajul rectificării bugetare amenință servicii esențiale din România
Întârzierea rectificării bugetare de către Guvernul interimar produce efecte în cascadă asupra mai multor domenii esențiale, iar consecințele se resimt direct în viața cetățenilor. Imposibilitatea adoptării unei rectificări bugetare afectează instituții publice, administrația locală și companiile private care lucrează cu statul, potrivit unei analize realizate pe baza informațiilor disponibile.
Sistemul sanitar și spitalele se numără printre primele sectoare afectate. Acestea se confruntă cu blocaje în achiziția de medicamente, ceea ce poate genera întârzieri în efectuarea operațiilor și crize majore de stocuri. În acest context, capacitatea sistemului sanitar de a oferi asistență medicală în condiții optime este diminuată.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a avertizat că România are nevoie urgent de un guvern cu puteri depline pentru a realiza rectificarea bugetară. El a semnalat că la serviciile de ambulanță județene și la Unitățile de Primiri Urgențe nu sunt acoperite toate cheltuielile până la finalul anului.
„Suntem în 9 septembrie și nu avem rectificare bugetară, care, de regulă, se întâmplă în lunile de vară sau cel târziu în septembrie. Trebuie să avem un guvern cu puteri depline care să facă această rectificare. Este nevoie de o reașezare a cheltuielilor statului”, a declarat Cseke Attila.
Primăriile și administrația locală se află, de asemenea, în dificultate. Întârzierea rectificării poate provoca blocaje în plata unor utilități și servicii esențiale, precum iluminatul public, încălzirea, serviciile de urbanism sau transportul public. Populația resimte direct aceste efecte prin riscul sistării unor servicii esențiale și prin degradarea calității vieții.
Ministerul Muncii ar putea înregistra blocaje la plata indemnizațiilor, a ajutoarelor pentru încălzire și a indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap. Pentru beneficiarii de asistență socială, în special pentru românii cei mai vulnerabili, această situație înseamnă o creștere a insecurității sociale.
În domeniul educației pot apărea blocaje privind decontarea navetei pentru elevi și profesori, cheltuielile de funcționare ale unităților de învățământ sau plata burselor sociale și de merit. Efectele se pot răsfrânge asupra actului educațional, dar și asupra examenelor și mobilității elevilor și profesorilor. Există riscul accentuării abandonului școlar, într-un context în care România a obținut recent rezultate slabe la testele PISA.
Efectele întârzierii rectificării bugetare se pot extinde și asupra Ministerului Transporturilor și CNAIR, inclusiv asupra procesului de construire a autostrăzilor. Blocajele pot apărea în cofinanțarea proiectelor de infrastructură și în efectuarea plăților către constructori. Consecința poate fi blocarea dezvoltării regionale și apariția unor pierderi economice prin neutilizarea fondurilor acolo unde există cofinanțări din fonduri europene.
Problemele nu se limitează la instituțiile publice. Statul lucrează cu o serie de furnizori privați, iar întârzierea plății facturilor către aceștia poate genera efecte în sectorul privat. Printre riscuri se numără intrarea unor companii în insolvență, pierderea unor locuri de muncă din sectorul privat și creșterea datoriei publice.
Întârzierea rectificării bugetare nu este doar o problemă de cifre pe hârtie. În condițiile în care Guvernul interimar nu poate face rectificarea, blocajul politic se poate transforma într-o nouă criză care afectează direct viața de zi cu zi a cetățenilor. De la spitale și școli până la administrația locală, infrastructură și companiile private care lucrează cu statul, efectele se pot propaga în cascadă, în timp ce România așteaptă formarea unui nou Guvern cu puteri depline.
Ilie Bolojan a declarat joi seara că speră ca președintele Nicușor Dan să nominalizeze un premier în scurt timp, pentru că este nevoie de rectificare bugetară. El a precizat că PNL susține un guvern format din tehnocrați: „O astfel de formulă, formată din oameni competenți, și avem în fiecare sector astfel de oameni, poate să fie o formulă de tranziție certă care să aibă ca misiune să facă ce am discutat mai înainte: să ia măsurile necesare pentru a pregăti anul viitor, să închidă PNRR-ul, pentru că mai există procedurile de închidere, să facă rectificarea de buget, să pregătească bugetul pentru anul viitor și să trecem această iarnă”.