Doi lideri PSD resping eticheta de „extremist” pentru AUR și cer o soluție de guvernare cu partidul lui Simion
Vicepreședintele PSD și europarlamentarul Dragoș Benea a declarat miercuri, la Strasbourg, că nu ar cataloga AUR drept un partid „pur extremist”, poziție susținută și de fostul vicepremier Marian Neacșu, care a afirmat la Parlament că AUR nu este un partid extremist.
Declarațiile vin în contextul în care președintele Nicușor Dan a convocat partidele la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după ce a respins public un guvern susținut de extremiști.
Întrebat dacă PSD ar putea forma un guvern cu voturile AUR, Benea a răspuns: „Da, nu văd un capăt de țară și aritmetic, dar și din alte puncte de vedere. Cred că AUR-ul, dacă are soluții, ar trebui să iasă la rampă și să participe la ieșirea din impas, din impasul în care suntem astăzi”.
Europarlamentarul PSD a contestat încadrarea AUR în categoria extremiștilor, argumentând că formațiunea face parte din grupul ECR în Parlamentul European, alături de PPE, S&D și Renew. „Eu n-aș vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Este un partid de dreapta, conservator, care a fost validat de șapte-opt rânduri de alegeri în România. Cred că ar trebui să renunțăm la acest șablon”, a declarat Benea.
Întrebat dacă PSD ar trebui să ofere președintelui garanții că poate obține cele 233 de voturi necesare învestirii unui guvern, Benea a evitat un răspuns clar. „Nu știu ce garanții poate să ofere PSD-ul pentru cele 233 de voturi, dar PSD-ul cu siguranță va căuta soluții. De fapt, este singurul partid care până acum a căutat soluții să se iasă din acest impas în ultimele patru luni, inclusiv la construirea vechii coaliții, în 2025”, a mai susținut acesta.
Poziția lui Benea nu este singulară în partid. Vicepremierul Marian Neacșu a transmis un mesaj în aceeași direcție: „Faptul că AUR nu este un partid extremist am spus și eu nu cu multă vreme în urmă. Discuții putem să facem cu toată lumea”.
Nu este prima dată când Dragoș Benea își exprimă susținerea față de AUR. Marți, acesta a declarat că o eventuală guvernare PSD-AUR „n-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic”. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar. Cei de la PNL i-au acuzat pe cei de la AUR când au votat moțiunea de cenzură prin care a căzut guvernul Bolojan, i-au făcut extremiști. Acum, când negociază pe sub masă fel de fel de formule, ba anticipate, ba suspendarea președintelui, nu mai sunt extremiști”, a declarat Benea.
Europarlamentarul PSD a mai susținut că „astăzi, Ilie Bolojan este premier interimar în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că formațiunea „totuși nu și-a dus până la capăt demersul de a scăpa România de Bolojan”.
Declarațiile acestuia vin în urma unui blocaj politic prelungit. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, după ce social-democrații i-au retras sprijinul premierului liberal. De atunci, România este condusă de un executiv interimar, iar miercuri, 16 septembrie, se împlineau 134 de zile de la demitere – cea mai lungă criză politică din istoria recentă a țării.
Până acum, președintele Nicușor Dan a făcut mai multe nominalizări de premier care nu au condus la formarea unui guvern. După o serie de consultări și tentative eșuate, șeful statului a convocat din nou partidele parlamentare la Palatul Cotroceni, urmând ca la finalul discuțiilor să anunțe o nouă desemnare pentru funcția de prim-ministru. Miza rămâne aceeași: găsirea unei formule capabile să adune cele 233 de voturi necesare învestirii.
Pozițiile partidelor au rămas, în linii mari, divergente. PSD și UDMR au înclinat spre un guvern politic, PNL a revenit la varianta unui guvern tehnocrat, USR a exclus să susțină un cabinet din care fac parte social-democrații, iar AUR a condiționat votul de propria participare la guvernare. Printre numele vehiculate pentru funcția de premier s-au aflat Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și Siegfried Mureșan, propus în zona PNL-USR-UDMR, alături de alte variante aflate pe masa președintelui.