Devansarea alegerilor prezidențiale – o manevră controversată
Într-un demers ce a stârnit ample discuții în sfera publică, coaliția de guvernare își propune să accelereze procesul legislativ pentru adoptarea unui proiect de lege inițiat de UDMR, care ar duce la devansarea alegerilor prezidențiale cu trei luni. O astfel de mutare legislativă ar plasa țara într-o situație neobișnuită, unde, pentru o perioadă limitată, am asista la coexistența unui președinte în exercițiu și a unuia în așteptare. Aceasta situație, fără precedent în istoria recentă, ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea și predictibilitatea procesului democratic în România.
Partidele majore din coaliția de guvernare, PNL și PSD, par să fie de acord cu această schimbare, motivându-și sprijinul prin posibilitatea ca președintele Iohannis să demisioneze în cazul obținerii unui post important în cadrul Uniunii Europene. Propunerea UDMR pentru modificarea legislației electorale sugerază ca alegerile pentru președinția României să fie organizate cu maximum 90 de zile înainte de încheierea mandatului titularului, în contrast cu actuala lege, care limitează această perioadă la maximum 30 de zile.
În contextul acestor propuneri, Comisia juridică de la Senat are rolul crucial de a discuta și eventual de a adopta un amendament care ar permite desfășurarea alegerilor cu cel mult 120 de zile în avans față de încheierea mandatului președintelui în exercițiu. Acest amendament pare să fie ajustat astfel încât să faciliteze desfășurarea alegerilor într-un termen chiar mai larg decât cel propus inițial, urmărind aparent să permită organizarea acestora în începutul lunii septembrie, pentru primul tur, și în prima jumătate a aceleiași luni, pentru cel de-al doilea tur.
Abordarea rapidă și în mare măsură neprevăzută, în ceea ce privește modificările legislative propuse, ar putea sugera o strategie politică menită să servească interesele pe termen scurt ale unor entități politice sau individuale, punând posibil în pericol principiile democratice și transparența în procesul electoral. Prin urmare, este imperativ ca orice schimbare de o asemenea magnitudine să fie precedată de un dialog amplu și substanțial, atât în cadrul instituțiilor statului cât și în societatea civilă, pentru a asigura respectarea valorilor democratice și protecția dreptului cetățenilor de a alege în cunoștință de cauză.