Programul de guvernare al lui Mureșan: pensii și salarii indexate „când situația bugetară permite”, legea salarizării revine pe agendă
Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a prezentat miercuri liniile directoare ale programului de guvernare ce va fi depus în Parlament pentru votul de învestitură. Documentul va fi transmis și Partidului Social Democrat, deși Mureșan nu a participat la discuțiile programate miercuri la sediul PSD. Programul și lista Cabinetului trebuie depuse până la finalul săptămânii.
În ciorna programului, Mureșan își propune să crească pensiile și salariile „de îndată ce situația bugetară ne va permite”. Aceeași condiție este aplicată și reducerii TVA la 19%.
„Propun oamenilor o guvernare corectă, axată pe creștere economică și pe continuarea reformelor realizate până acum de Guvernul Ilie Bolojan. Vreau să construim un stat mai eficient, să eliminăm privilegiile și sinecurile, să folosim mai bine banul public, să reducem risipa și să le oferim cetățenilor servicii mai bune. Vom stimula economia și vom crea noi locuri de muncă, ne vom îndeplini obiectivele de reducere a deficitului și vom combate corupția și evaziunea fiscală. Vom indexa salariile și pensiile de îndată ce situația bugetară ne va permite. În același timp, vom investi mai mult în apărarea națională, pentru a proteja mai bine România într-un context internațional dificil”, a declarat Siegfried Mureșan.
În economie, programul prevede păstrarea cotei unice și neintroducerea de impozite noi în 2027. Ajutoarele de stat vor fi orientate către companiile care produc, exportă și creează locuri de muncă în România. Statul își va plăti la timp datoriile către firme, iar modificările Codului fiscal vor fi anunțate cu cel puțin șase luni înainte.
Documentul vizează reducerea birocrației publice, eliminarea suprapunerilor dintre instituții și servicii publice mai simple. Economiile obținute ar urma să permită, din a doua parte a anului viitor, reducerea poverii fiscale asupra salariilor.
Printre priorități se numără modernizarea sistemului energetic și a infrastructurii de transport, accelerarea digitalizării serviciilor publice, prevenția și accesul mai rapid la tratament în sănătate, finanțarea spitalelor în funcție de serviciile prestate, reducerea abandonului școlar și extinderea învățământului dual. Programul prevede finalizarea PNRR și mobilizarea, din 2027, a cel puțin 10 miliarde de euro anual din fonduri europene. În plan extern, România își va consolida orientarea euroatlantică, va urmări finalizarea aderării la OCDE și își va întări capacitatea de apărare.
Noua lege a salarizării unitare, care apare din nou pe agendă, urmează să asigure principiul „salariu egal pentru muncă egală”, fără diminuarea veniturilor actuale, și să creeze un sistem predictibil care să atragă și să păstreze tineri profesioniști în administrație și servicii publice.
Alte măsuri prevăd reforma administrației centrale și locale, selectarea conducerilor companiilor de stat după criterii de competență și standarde OCDE de guvernanță corporativă, sprijin pentru studenții care lucrează și extinderea rețelei de creșe, ajutoare de stat pentru firmele care mențin locurile de muncă cel puțin cinci ani și sprijin direct pentru familiile cu venituri mici la plata facturilor, inclusiv la gaze.
Programul mai include combaterea evaziunii și recuperarea veniturilor pierdute, declarații fiscale precompletate, indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, reducerea deficitului bugetar fără taxe noi, analiza și prioritizarea proiectelor de investiții cu publicarea costurilor și termenelor, reforma pensiilor speciale cu reguli distincte privind vârsta de pensionare, digitalizarea justiției și accelerarea procedurilor judiciare.
Documentul mai prevede măsuri de reziliență democratică împotriva dezinformării și deepfake-urilor, identitate digitală pentru cinci milioane de români până în 2028 și cel puțin jumătate dintre serviciile publice disponibile integral online, sprijin pentru fermierii afectați de secetă și tinerii fermieri, finalizarea autostrăzilor Sibiu–Pitești, Moldovei, Transilvaniei și Unirii, reducerea decalajelor dintre sate și orașe, extinderea împăduririlor și combaterea tăierilor ilegale cu sateliți și drone, construirea de locuințe pentru tineri și profesioniști, revitalizarea căminelor culturale, modernizarea sistemului 112, întărirea controlului civil asupra serviciilor de informații și creșterea graduală a investițiilor în apărare către 5% din PIB.