Cine sunt „specialii” pentru care Guvernul Bolojan nu a pus interdicție la cumulul pensie-salariu
Într-o mișcare controversată, Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis să nu impună restricții asupra cumulului pensiei cu salariul pentru anumite categorii de pensionari speciali. Această decizie a stârnit reacții vehemente, având în vedere că prevederea care impune renunțarea la 85% din pensia specială nu se aplică pentru mai multe funcții de rang înalt.
Proiectul de lege, care a fost pus în transparență decizională, prevede excepții pentru funcțiile alese de Parlament sau numite de președintele României cu avizul CSAT. Printre cei care pot continua să cumuleze pensia specială cu salariul se numără guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, care beneficiază de o pensie de peste 5.000 de euro și un salariu de 18.000 de euro, și Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Pază și Protecție (SPP).
De-a lungul anilor, au existat numeroase încercări din partea diferitelor guverne de a elimina cumulul pensiei cu salariul, însă toate aceste inițiative au fost respinse de Curtea Constituțională a României. Premierul Bolojan a promis o reformă care ar fi trebuit să elimine acest privilegiu, dar în final, actul normativ s-a concentrat doar asupra pensiilor care nu sunt bazate pe contributivitate, lăsând astfel profesori și medici să beneficieze în continuare de acest sistem.
Ministrul Muncii a declarat că, în varianta inițială a proiectului, pensiile contributive erau incluse, dar modificările ulterioare au exclus pensionarii din educație și sănătate, care au pensii bazate pe contribuții. Această schimbare a fost criticată, iar PSD a anunțat că nu va susține excepțiile de la interdicția cumulului pensie-salariu.
Lista „super-specialilor” de la stat
Printre cei care beneficiază de excepții se numără șefi de instituții care câștigă salarii exorbitante, cum ar fi:
- Avocatul Poporului
- Consiliul Legislativ
- Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
- Curtea de Conturi
- Banca Națională a României (BNR)
- Serviciul Român de Informații (SRI)
- Serviciul de Informații Externe (SIE)
- Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
- Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM)
- Consiliul Economic și Social (CES)
- Societatea Română de Radiodifuziune
- Societatea Română de Televiziune
- Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)
- Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)
- Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS)
- Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)
- Serviciul de Protecție și Pază (SPP)
- Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
- Agenția Națională de Presă Agerpres
- Consiliul Statistic Național
- Comitetul pentru Finanțe Publice Locale
- Consiliul Fiscal
- Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor
Astfel, angajați ai statului precum Mugur Isărescu, cu o pensie de 5.368 de euro și un salariu de 18.000 de euro, și Florin Georgescu, viceguvernator BNR, cu o pensie de 4.200 de euro și un salariu de 15.200 de euro, pot continua să cumuleze aceste beneficii fără restricții. De asemenea, Lucian Pahonțu, directorul SPP, beneficiază de o pensie de aproximativ 5.000 de euro și un salariu de 5.900 de euro.
Printre cei exceptați se numără și președinții și vicepreședinții ANRE, ASF, dar și parlamentarii, care continuă să beneficieze de salarii substanțiale. De exemplu, Valeriu Zgonea, președintele ANCOM, câștigă 12.934 de euro pe lună, iar Alexandru Petrescu, președintele ASF, are un salariu de 12.000 de euro pe lună.
Aceste excepții ridică întrebări serioase cu privire la echitatea sistemului de pensii și la modul în care privilegii de acest gen afectează percepția publicului asupra justiției sociale în România.