Procedura de suspendare a președintelui: între inutilitate și spectacol politic
Într-un context politic tensionat, partidele extremiste din Parlament, precum AUR, POT și SOS, au anunțat că au strâns semnăturile necesare pentru a iniția suspendarea președintelui Klaus Iohannis. Cu toate acestea, lipsa sprijinului din partea altor formațiuni politice și apropierea alegerilor prezidențiale fac ca această inițiativă să fie percepută mai degrabă ca o manevră de imagine decât o acțiune cu șanse reale de succes.
De ce este procedura considerată inutilă?
Din punct de vedere practic, suspendarea președintelui Iohannis este lipsită de sens, având în vedere că mandatul său se încheie în curând, odată cu alegerile din luna mai. În plus, partidele care au inițiat această procedură nu dețin numărul necesar de voturi pentru a o duce la bun sfârșit. Chiar dacă ar reuși să obțină sprijinul USR, ar mai fi nevoie de voturi suplimentare din partea altor formațiuni parlamentare, ceea ce pare improbabil.
Mai mult, această inițiativă riscă să transmită un semnal negativ partenerilor internaționali ai României, subliniind instabilitatea politică din țară. În loc să contribuie la consolidarea democrației, astfel de acțiuni par să fie menite să alimenteze nemulțumirile unei părți a societății și să atragă capital electoral pentru partidele implicate.
Care sunt pașii legali pentru suspendarea președintelui?
Conform Constituției României, suspendarea președintelui poate fi inițiată de o treime din parlamentari și trebuie aprobată de majoritatea deputaților și senatorilor în ședință comună, după consultarea Curții Constituționale. Dacă această etapă este depășită, în termen de 30 de zile se organizează un referendum pentru demitere. În cazul în care referendumul este validat, președintele este demis, iar funcția sa este preluată interimar de președintele Senatului până la organizarea unor noi alegeri.
Cu toate acestea, istoria recentă arată că astfel de proceduri sunt rareori încununate de succes. În 2007 și 2012, încercările de suspendare a președintelui Traian Băsescu au eșuat, fie din cauza lipsei de cvorum, fie din cauza rezultatului votului popular.
Un spectacol politic fără finalitate
Inițiativa actuală de suspendare a președintelui Iohannis pare să urmeze același tipar. Deși partidele extremiste au reușit să strângă semnăturile necesare pentru a declanșa procedura, lipsa sprijinului din partea partidelor pro-occidentale și calendarul strâns al alegerilor fac ca această acțiune să fie mai degrabă un exercițiu de imagine decât o încercare serioasă de schimbare politică.
În esență, această inițiativă reflectă mai degrabă dorința de a ocupa agenda publică și de a menține vie furia unei părți a electoratului decât o strategie politică bine gândită. Într-un peisaj politic deja fragmentat, astfel de acțiuni riscă să amplifice polarizarea și să distragă atenția de la problemele reale ale societății.