Bugetul de stat pe 2025: promisiuni, controverse și cifre alarmante
Bugetul de stat pe anul 2025 a intrat în dezbaterea plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, marcând un moment crucial pentru viitorul economic al României. Cu 28 de voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, comisiile parlamentare reunite de buget-finanțe au aprobat proiectul de lege, dar nu fără a stârni controverse și întrebări esențiale despre prioritățile financiare ale țării.
Într-un context economic fragil, Guvernul a construit bugetul pe o prognoză de creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. Veniturile sunt estimate la 357,819 miliarde lei, în timp ce cheltuielile ating suma colosală de 744,554 miliarde lei, generând un deficit de 142,223 miliarde lei. Aceste cifre ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economică și la capacitatea de a gestiona eficient resursele disponibile.
Discuții tensionate și decizii controversate
Dezbaterile din comisii au fost marcate de momente tensionate, cum ar fi cel legat de bugetul Curții Constituționale a României. Deputatul USR Claudiu Năsui a cerut explicații privind suma de 700.000 lei alocată pentru decontarea medicamentelor angajaților și foștilor judecători pensionari, o sumă care anul trecut era zero. Această prevedere a fost ulterior respinsă, dar nu fără a lăsa în urmă întrebări despre transparența și prioritățile alocărilor bugetare.
În paralel, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a subliniat că bugetul a fost calculat pe baza impozitelor și taxelor existente, fără intenția de a le modifica. Obiectivul declarat este reducerea cheltuielilor pentru a menține deficitul sub control. Totuși, această strategie ridică întrebări despre impactul asupra investițiilor și serviciilor publice esențiale.
Investiții record, dar cu ce preț?
Un aspect pozitiv al bugetului este alocarea unei sume record de peste 150 de miliarde lei pentru investiții, marcând un vârf anual în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Aceste fonduri sunt destinate proiectelor de infrastructură și altor inițiative strategice, dar rămâne de văzut dacă vor fi utilizate eficient sau dacă vor deveni victimele birocratizării și corupției.
În același timp, balanța comercială continuă să fie o provocare majoră pentru România, exporturile pierzând teren în fața importurilor. Această situație subliniază necesitatea unor politici economice mai bine direcționate pentru a stimula producția internă și competitivitatea pe piețele externe.
Un buget între speranță și scepticism
Deși Guvernul promite stabilitate fiscală și creștere economică, scepticismul persistă în rândul parlamentarilor și al publicului. Creșterile de salarii și pensii, anualizate pentru 2025, pun presiune suplimentară pe buget, iar reducerea cheltuielilor rămâne o provocare dificilă. În acest context, rămâne de văzut dacă promisiunile ambițioase vor putea fi transformate în realitate sau dacă vor rămâne simple declarații politice.
Bugetul de stat pe 2025 reprezintă mai mult decât un set de cifre; este o oglindă a priorităților și a viziunii pentru viitorul României. Cu toate acestea, întrebările despre sustenabilitate, transparență și eficiență rămân fără răspunsuri clare, lăsând loc pentru dezbateri aprinse și incertitudini economice.