Bolojan își încheie mandatul: „Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale”
Premierul Ilie Bolojan a susținut luni, 19 octombrie, ultima conferință de presă în calitate de prim-ministru, în care și-a prezentat bilanțul mandatului. Mandatul se încheie marți, când Parlamentul votează noul Guvern condus de Luca Niculescu. Executivul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai și a funcționat de atunci cu puteri limitate, iar PNL a decis să treacă în opoziție.
„Mandatul meu a fost unul intens și plin de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere”, a declarat Bolojan. El a arătat că în iunie anul trecut situația era atât de gravă încât „nimeni nu se înghesuia să fie premier”: deficit de 9,3%, creștere economică bazată exclusiv pe consum, PNRR blocat, societate fragmentată după anularea alegerilor și risc real de incapacitate de plată. „Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea cu costuri inevitabile”, a spus el, precizând că majorarea TVA a fost necesară pentru a aduce urgent bani la buget.
Reforme blocate și conflictul cu PSD
Premierul a susținut că reformele au fost frânate de PSD. „PSD, văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze Guvernul și să tergiverseze lucrurile. Reforma administrației publice a fost amânată luni de zile, până în februarie anul acesta”, a afirmat Bolojan. Potrivit acestuia, dacă PSD nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România ar fi fost astăzi într-o situație mult mai bună.
El a menționat printre măsurile lansate reducerea structurilor și posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, introducerea criteriilor de performanță în companiile de stat și reforma pensiilor magistraților. „Am pornit un război împotriva risipei, a sinecurilor și a instituțiilor care consumă resurse fără să ofere servicii. Nu am dus un război împotriva bugetarilor corecți”, a spus el. Despre PNRR, Bolojan a declarat că procentul de absorbție ar fi fost aproape de 100% dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea Legii salarizării unitare în luna august.
Rezultate bugetare invocate
Bolojan a prezentat datele execuției bugetare: în primele opt luni ale acestui an deficitul a fost de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde în aceeași perioadă a anului trecut, o diminuare de 1,53 puncte procentuale. Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, de la 82 la 107 miliarde, peste două treimi fiind plăți prin proiecte europene. Cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin decât anul trecut. „Am evitat retrogradarea de către agențiile de rating, asigurând astfel posibilitatea finanțării deficitului”, a afirmat premierul.
Cele trei probleme structurale
„Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale și nu o să ezit să le pomenesc, pentru că ele vor fi provocările viitoarelor guverne”, a declarat Bolojan. Prima vizează sentințele executorii obținute în urma proceselor generate de magistrați, inclusiv una care obligă Guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei. Fără adoptarea Legii salarizării unitare, a avertizat el, viitorul Guvern va fi practic în imposibilitatea de a plăti astfel de sume.
A doua problemă ține de energie: moștenirea schemelor de compensare din 2021 presupune facturi nevalidate de ANRE care vor veni și în anii următori. Anul acesta au fost alocate 3,7 miliarde de lei pentru aceste restanțe, din care s-au achitat aproximativ 1,5 miliarde. A treia categorie de probleme este în sănătate, unde fondul care asigură plata serviciilor a fost ani de zile subfinanțat.
Contextul predării mandatului
După demiterea Guvernului Bolojan, România a trecut prin patru nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care a renunțat la mandat, liberalii Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, care nu au trecut de votul Parlamentului, și, pe 5 octombrie, Luca Niculescu. Noul cabinet, cu 18 miniștri, urmează să fie votat marți în plenul reunit, unde are nevoie de 233 de voturi.
Duminică seara, Bolojan a anunțat că a semnat un acord de susținere cu premierul desemnat, care stabilește condițiile ce trebuie respectate în următoarele „două-trei luni”, până la adoptarea bugetului pe 2027. În paralel, liderul PNL le-a cerut liberalilor cu funcții în administrație să demisioneze. Primele plecări au venit deja: purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, Angelica Fădor, secretar de stat în MAI, și Cristina Pocora, consilier de stat în Cancelaria premierului. Decizia a provocat tensiuni în partid, președintele PNL Cluj, Alin Tișe, cerând demisia conducerii, nu a oamenilor din administrație.