ANAF explică soarta celor 14 milioane lei ceruți de AEP de la PNL

ANAF explică recuperarea celor 14 milioane de lei cerute de AEP de la PNL

Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat ANAF pentru recuperarea sumei de 14.117.378,04 lei de la Partidul Național Liberal, după ce instanța a pronunțat o hotărâre definitivă în litigiul dintre cele două părți. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a anunțat că instituția a demarat demersurile, iar Fiscul a explicat într-un comunicat care sunt mecanismele legale aplicabile.

ANAF precizează că procedurile de colectare și recuperare a creanțelor bugetare sunt aplicate în mod unitar și nediscriminatoriu, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice. Executarea silită nu este singura modalitate de recuperare a datoriilor, iar aplicarea măsurilor de executare presupune parcurgerea mai multor etape.

Partidul Național Liberal a pierdut definitiv procesul cu AEP la Înalta Curte de Casație și Justiție și este obligat să restituie suma menționată. Banii au fost folosiți de partid pentru promovarea cărții fostului candidat prezidențial Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că, la finalul anului 2024, când a preluat conducerea formațiunii, partidul avea datorii mari.

Etapele procedurii de recuperare a creanțelor

Prima etapă constă în constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare. Dacă obligațiile bugetare nu sunt achitate la termenul legal, acestea devin restante și sunt supuse procedurilor de colectare prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Contribuabilii pot stinge obligațiile prin plată voluntară sau prin alte modalități legale, inclusiv compensarea, în condițiile art. 167.

A doua etapă este începerea procedurii de executare silită, prin comunicarea somației, însoțită de un exemplar al titlului executoriu. De la data comunicării, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru stingerea obligației restante sau pentru notificarea organului fiscal cu privire la intenția de a iniția procedura de mediere.

A treia etapă vizează medierea și identificarea soluțiilor de stingere a obligațiilor. Contribuabilul poate solicita inițierea procedurii de mediere în termen de 15 zile de la primirea somației, dacă optează pentru această procedură. Medierea permite clarificarea obligațiilor înscrise în somație și analizarea situației economico-financiare a debitorului, în vederea identificării soluțiilor legale, inclusiv acordarea unor înlesniri la plată.

În situația în care obligațiile restante nu sunt stinse și nu intervine o cauză legală de suspendare, organul fiscal aplică măsurile de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală. Acestea includ poprirea disponibilităților bănești din conturile bancare ale debitorului, poprirea la terți pentru sumele datorate debitorului de alte persoane sau autorități publice, precum și executarea silită a bunurilor mobile și imobile prin sechestru și valorificare.

Contribuabilii care se confruntă cu dificultăți financiare au dreptul să solicite o eșalonare la plată, în condițiile art. 184 din Codul de procedură fiscală. Eșalonarea permite achitarea obligațiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită potrivit legii, iar în cazul aprobării, executarea silită pentru obligațiile respective se suspendă.

ANAF: datoriile restante nu duc automat la poprirea conturilor

Fiscul subliniază că existența unor obligații bugetare restante nu conduce automat la aplicarea măsurilor de poprire sau de sechestrare a bunurilor, recuperarea creanțelor realizându-se cu respectarea etapelor și condițiilor procedurale stabilite de lege.

„Executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal prin care sunt recuperate sau stinse obligațiile restante. Cadrul legislativ prevede și alte soluții, precum plata voluntară, compensarea, medierea în vederea identificării unor modalități de stingere a debitelor și acordarea eșalonărilor la plată, în condițiile legii”, a precizat ANAF.

Instituția arată că aplică aceste proceduri în mod unitar și nediscriminatoriu, în funcție de situația juridică și fiscală a fiecărui debitor, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, obiectivul principal fiind recuperarea creanțelor datorate bugetului general consolidat.