Declararea stării de alertă la nivel național
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, vineri, instituirea stării de alertă la nivel național pentru luna august. Această decizie a fost motivată de scăderea semnificativă a producției de energie electrică, în principal din cauza secetei și a debitelor reduse ale râurilor, în special pe fluviul Dunărea. Bolojan a declarat că, prin această masură, se dorește să se răspundă eficient provocărilor cu care se confruntă sectorul energetic românesc.
Impactul asupra producției de energie
Conform premierului, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut considerabil, ceea ce a dus la oprirea primului grup de producție. Împreună cu Ungaria, România se află într-o situație similară, ambele țări având o capacitate de producție redusă la jumătate. În această context, Bolojan a avertizat că se preconizează o pierdere de 20% din producția națională de energie electrică.
Provocări pentru consumul de energie
În condițiile în care România se confruntă cu un consum normal de peste 7.000 de MW, premierul a menționat faptul că importurile de energie au devenit necesare, ajungându-se chiar la o nevoie de 1.700 de MW. Dacă va fi oprit și al doilea grup de producție, deficitul va crește, iar necesarul de importuri va depăși 2.500 MW. Bolojan a subliniat că această situație afectează și țările vecine, care se confruntă cu cereri mari de energie.
Colaboarea cu Ucraina pentru sprijin energetic
Premierul Ilie Bolojan a declarat că România va solicita ajutor din partea Ucrainei pentru a face față crizei energetice. Discuțiile cu vicepremierul ucrainean, responsabil cu energia, vizează sprijinul cu producția din centralele nucleare ucrainene. De asemenea, Bolojan a menționat că va avea loc o colaborare cu Transelectrica și Nuclearelectrica pentru a asigura un ajutor de urgență în orele de seară.
Măsuri interne pentru creșterea producției de energie
În interiorul țării, toate capacitățile de producție disponibile au primit instrucțiuni de a funcționa la capacitate maximă, atât centralele pe gaz, cât și cele pe cărbune, pentru a compensa deficitul de energie. ANRE și Transelectrica vor autoriza în regim de urgență toate capacitățile finalizate, inclusiv cele din fotovoltaice și eoliene, pentru a putea intra imediat în funcțiune.
Apele și seceta – o problemă răspândită în regiune
Bolojan a făcut apel la toți cetățenii, companii și autorități publice să la adere la economisirea voluntară a energiei, în special în orele de seară, având în vedere că seceta prelungită ar putea continua în următoarele două săptămâni. Estimările arată că consumul de energie ar putea crește până la 8.000 de MW pe zi, având în vedere condițiile actuale.
Incapacitatea administrativă și viitorul energetic al României
În discuțiile sale, Bolojan a subliniat și dificultățile întâmpinate în privința înlocuirii centralelor pe cărbune, menționând că România nu a reușit să finalizeze în termen proiectele de construcție pentru centrale pe gaz, capacități fotovoltaice și sisteme de stocare. Acest lucru a fost cauzat de o incapacitate administrativă și de o gestionare ineficientă a proiectelor. El a făcut apel la toate autoritățile implicate să regândească și să accelereze implementarea acestor proiecte esențiale pentru viitorul energetic al țării.
Condițiile legate de infrastructura energetică
Întrebat despre stadiul lucrărilor pe brațul Bala, care ar fi trebuit să fie finalizate în 2022, premierul a confirmat că acesta este un proiect vechi, dar esențial pentru funcționarea viitoare a reactoarelor de la Cernavodă. Bolojan a propus o reacție rapidă din partea Ministerului Transporturilor pentru a scoate acest proiect din impas și a asigura finalizarea necesară a lucrărilor.