„`html
Studentă la Medicină și Drept, Dariana Andor Înfățișează o Plângere Penală Contra Propriei Mame pentru Rele Tratamente
Înainte însă, voi preciza că Andor Dariana, autoarea plângerii penale, a atins de curând majoratul și este studentă la Medicină și concomitent studiază și Dreptul. Viața pe care a fost silită să o ducă a maturizat-o rapid și o determină, iată, ca astăzi să ceară în justiție socoteală pentru traumele pe care le-au îndurat ea și fratele ei din partea propriei mame.
Citez: „Talpoș Alexandru (tatăl meu) și numita Andor Teodora (mama mea) au fost căsătoriti din august 2002- până in iulie anul 2014, căsătorie din care au rezultat 2 copii, fratele subsemnatei și subsemnata Andor Dariana Laura devenită majoră in cursul anului trecut. În anul 2014 părintii mei au divortat iar domiciliul meu si al fratelui meu a fost stabilit la mama, urmand ca tatăl nostru să aiba dreptul la un program de vizitare de 15 zile pe lună. După divortul dintre părintii mei, mama și-a schimbat total atitudinea față de mine si fratele meu, atmosfera in casă era una tensionată, mama era vesnic nervoasă atat pe mine cat si pe fratele meu, ma supunea la munci zilnice nepotrivite pentru un copil de 9 ani la vremea respectivă, ne agresa fizic si verbal atât pe mine cât si pe fratele meu.
În anul 2016, la 2 ani după divortul părintilor mei nu am mai rezistat să locuiesc cu mama mea și am hotărât să ma mut la tatal meu. Eram atât de afectata psihic de tot ceea ce am trait in acei 2 ani cu mama mea in casă incât nu imi doream sa o mai vad vreodată. În anul 2017, după o vizita la domiciliul tatalui meu, fratele meu a hotărât ca nu mai vrea nici el sa se intoarca la mama, fiind speriat de gandul ca ar putea veni să-l ia și sa-l bata iar.
Făcând o scurtă analiză cronologică a faptelor săvârșite de mama mea asupra mea si asupra fratelui meu, voi aminti o parte din ele, pe care urmează sa le dezvolt in fața organelor de cercetare penală odată cu audierea mea in calitate de persoană vătămată. Arat ca ceea ce m-a determinat sa imi doresc sa locuiesc impreuna cu tatăl meu au fost conditiile de acasa, mai exact faptul ca mama ne batea des și era vesnic nervoasa, eram mai mult pe la bona sau pe la bunici deoarece o incurcam și nu gasea nicio placere in a-și petrece timpul cu noi, desi aveam doar vârsta de 10 ani, mama ma lasa acasa noaptea cu fratele meu ca sa plece in oras sa se distreze. Nu o interesa daca eram bolnavi, nu avea grija de noi, imi amintesc o situatie care m-a marcat, fiind foarte răcită și cu febra, mama a plecat in astfel că am avut noroc cu tata care a venit prompt și ne-a luat sa stam la el, mi-a luat mai multe medicamente si in 3 zile m-am simtit mai bine.
Batăile și agresiunile atat fizice cat și verbale au fost nenumărate. Pe la vârsta de 10-11 ani mama juca Solitare pe laptop, mergând in fundal si muzica, si m-a pus sa spal pe jos, iar eu am inceput sa dansez pe langa mop. Atunci mama m-a plesnit ca nu m-am miscat destul de repede cu munca, mi-au cazut ochelarii pe jos, iar când m-am aplecat sa ii ridic m-a lovit cu mopul peste spate. Eram un copil speriat și mereu ma intrebam cu ce o deranjez pentru a ma trata in aceasta maniera. Am avut momente in care ma jucam cu fratele meu, iar deranjata fiind de galagia pe care o faceam ne agresa fizic pe amandoi, un astfel de moment a fost o situatie in care eu ma jucam cu fratele meu de-a fantomele, iar mama nervoasa l-a luat si l-a pus in vana cu cerceaful pe el, apoi a luat cerceaful si a dat cu apa rece pe el si i-a dat o palma, astfel ca fratele meu s-a dezechilibrat si era cat pe ce sa se loveasca cu capul de perete sau de chiuveta, dacă eu nu interveneam.
Studenta Dariana Andor, repet, studentă și la Drept, ajunge la concluzia că mama s-a făcut vinovată în mod repetat de rele tratamente aplicate minorului, faptă prevăzută și pedepsită prin articolul 197 din Codul Penal. Articol care precizează: „Punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinți sau de orice persoană în grija căreia se află minorul, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.
Culmea este că pentru a-și face dreptate ei și fratelui ei, încă minor, Dariana s-a văzut silită să apeleze la serviciile Procuraturii din Oradea, respectiv instituția care de-a lungul a 11 ani, în loc să-i protejeze pe minori, a luat o serie întreagă de măsuri care au condus la agravarea situației în care se aflau, practic la creșterea nivelului de traumatizare a lor. De aceea, plângerea penală din care am citat pe larg este o reală provocare pentru magistrații din Oradea, și mă gândesc acum și la judecătorii la care ar putea să ajungă, odată finalizată solicitarea, rechizitoriul împotriva mamei acuzate de rele tratamente.
„`