Justiția Capturată: Cazul Republicii Moldova pe Vremea lui Plahotniuc
În urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la Recorder, România se confruntă cu o întrebare arzătoare: cum au reușit să fie achitați, pe bandă rulantă, indivizi acuzați de furturi de milioane de euro? Această situație alarmantă ridică semne de întrebare cu privire la capturarea justiției în România. O privire atentă asupra Republicii Moldova, care a experimentat o situație similară acum 15 ani sub conducerea oligarhului Vlad Plahotniuc, poate oferi răspunsuri esențiale, așa cum explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie” de la Euronews România.
Publicația Recorder a scos la lumină o justiție capturată, în care numeroase persoane corupte au ajuns în fața judecătorilor, reușind să scape de condamnări prin metoda prescripției. Această capturare a justiției a fost posibilă datorită colaborării cu judecători obedienți, care au fost controlați de un grup influent din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), conform celor relatate de Recorder.
Este surprinzător, dar nu o noutate pentru spațiul românesc. Experții din România care doresc să înțeleagă această dinamică ar trebui să se uite la justiția din Republica Moldova, unde fenomenul a fost deja observat cu mai bine de 15 ani în urmă. Atunci, țara era condusă cu o mână de fier de Vlad Plahotniuc, iar termenul de justiție capturată era deja folosit pe scară largă la Chișinău.
În sistemul judiciar moldovenesc, s-au implementat elemente preluate din cel românesc, inclusiv un CSM care a controlat justiția, subordonând-o voinței lui Plahotniuc. Cine vrea să înțeleagă mai bine acest fenomen poate urmări serialul „Plaha”, care, deși artistic, ilustrează clar cum judecătorii au ajuns să fie la discreția oligarhului.
„Cine controlează justiția controlează toată țara”, spunea Plaha, în timp ce își condamna adversarii la închisoare și punea mâna pe afaceri, privatizând întreprinderi de stat. Totul s-a sfârșit în ziua în care partidele sale au pierdut alegerile, moment în care a fost nevoit să fugă din țară. Judecătorii săi, însă, au rămas și s-au opus cu vehemență reformelor.
Deși noua putere proeuropeană de la Chișinău a promis să restabilească independența justiției, a realizat rapid că reformele sunt mult mai dificile decât anticipase. Justiția moldovenească continuă să fie un punct vulnerabil în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană, așa cum recunosc și autoritățile de la Bruxelles.
Chișinăul se străduiește să rezolve această problemă, iar președinta Maia Sandu s-a implicat activ în acest proces. În 2019, pe când era premier, a efectuat o vizită surpriză la o ședință a CSM, cerându-le membrilor să curețe sistemul judecătoresc de magistrații care au luat decizii controversate și să promoveze judecătorii onești. A acuzat direct membrii CSM de complicitate în menținerea corupției în sistemul judiciar.
Maia Sandu a revenit la o adunare a CSM în 2023, în calitate de președinte, unde a denunțat încălcări grave în funcționarea justiției. „Judecătorii au demonstrat că scopul lor nu este să facă justiție, ci să compromită justiția”, a declarat ea, subliniind gravitatea situației.
În fața acestor provocări, autoritățile de la Chișinău au instituit o comisie specială, denumită vetting, formată din experți străini care investighează integritatea judecătorilor și procurorilor. Deși comisia a fost criticată, magistrații care nu au trecut examenul de integritate au fost excluși din sistem.
Rămâne întrebarea: s-a curățat justiția din Moldova de influențele lui Plahotniuc? Este greu de spus. Justiția din Moldova se află acum în fața unui examen crucial. Chiar Vlad Plahotniuc este adus în fața judecătorilor, iar întrebarea care se pune este dacă va reuși să folosească rețeaua sa de judecători capturați pentru a scăpa de acuzații sau dacă va fi condamnat, demonstrând astfel că justiția de peste Prut nu mai este capturată. Rămâne de văzut!