„`html
Elena Calistru la RFI: Absența presiunilor externe limitează progresul în statul de drept
Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), un ONG cu sediul în Berlin, a punctat în raportul său pentru anul 2026 că execuțiile guvernelor din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia urmăresc slăbirea activă a statului de drept. În contrast, România se alătură altor țări precum Lituania, Cehia, Țările de Jos și Grecia, fiind clasificată drept „stagnantă”.
Declarații recente ale Elenei Calistru
Elena Calistru, președinta organizației Funky Citizens, a discutat la RFI despre starea precară a statului de drept în România, subliniind insuficiența acțiunilor politice menite să adreseze această problemă. Potrivit acesteia, avansurile în justiție de până acum au fost influențate, în mare parte, de presiuni externe, în special în perioada în care Bucureștiul se afla sub monitorizare MCV.
Voința politică slabă și impactul presiunilor externe
Calistru afirmă că în România nu există o voință politică destul de robustă care să permită soluționarea problemelor în justiție. Ea menționează că progresele înregistrate în domeniul statului de drept și al luptei împotriva corupției au fost, în mare parte, rezultatul unor presiuni externe anterioare. De când aceste presiuni s-au diminuat, progresul a stagnat, iar uneori, se observă chiar regres.
Analiza vulnerabilităților sistemului justiției
Referitor la raportul care evidențiază vulnerabilitățile sistemului judiciar, Calistru explică faptul că independența justiției este pusă la îndoială din cauza percepției publice fragilizate. Există și dovezi că sistemul de justiție nu și-a demonstrat suficient independența, ceea ce este evident în cazurile de corupție de mare amploare. De asemenea, reacțiile față de documentarul Recorder evidențiază subiecția în deciziile judecătorești.
Probleme tehnice și manipularea sistemului
Calistru subliniază problemele tehnice, cum ar fi modul de alocare a cazurilor, care ridică suspiciuni de manipulare a sistemului ECRIS. Analizând recent modificările legislative din 2022, ea evidențiază controlul excesiv al conducătorilor instanțelor asupra cazurilor, ceea ce pune sub semnul întrebării atitudinea de independență a instanțelor.
Măsuri imediate pentru restaurarea sistemului
În discuțiile despre măsurile pe termen scurt care ar putea corecta disfuncționalitățile din justiție, Calistru propune ca Executivul să dezvolte o propunere legislativă clară care să rezolve aceste probleme. Această propunere ar trebui să fie supusă dezbaterii în Parlament, implicând toți stakeholderii esențiali, inclusiv Înalta Curte și CSM.
Libertatea presei și transparența financiară
Un alt subiect abordat a fost libertatea presei, afectată atât de presiuni economice, cât și de mecanisme de finanțare opace. Calistru observă o ipocrizie în rândul actorilor media și politicii, care nu sunt interesați să recunoască public sursele și sumele de finanțare, ceea ce afectează indepenența editorială. Ea accentuează că banii publici ar trebui să fie interogați, dat fiind că majoritatea temelor discutate sunt finanțate prin subvenții sau campanii electorale.
Concluzie
Calistru subliniază că atât European Media Freedom Act, cât și raportul Comisiei Europene privind statul de drept evidențiază absența standardelor de transparență în finanțarea mass-media din România, ceea ce contribuie la influențarea subiectivă a informației publice.
„`