DNA ar trebui să se sesizeze!

Iată că, DUPĂ CRIZE DE SECURITATE ȘI EVADĂRI – MAI NOU sunt SUSPICIUNI DE CORUPȚIE LA NIVELUL CONDUCERII ANP, aspecte dezvăluite de ziarul Incisiv de Prahova de ceva timp! FSANP a descoperit „apa caldă”?

Poliția penitenciară. PUNCT! Mutări în interesul serviciului. PUNCT! Opriți-vă! PUNCT!

Poliția penitenciară. PUNCT! Mutări în interesul serviciului. PUNCT! Politica resurselor umane. PUNCT! Transparență. PUNCT! Foloase materiale necuvenite. PUNCT! (Pile, Cunoștințe și Relații). PUNCT! OPRIȚI-VĂ! PUNCT, precizează pe pagina oficială Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP! (Cristina T.).

Ministerul Afacerilor Interne a pus în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care aduce următoarele schimbări, precizează cei de la sindicatul Europol, astfel:

La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale MAI vor putea participa și candidații cu tatuaje pe corp, singura restricție fiind pentru cei cu tatuaje pe față, gât sau alte zone ale capului.

Se va legifera acordarea gradului profesional în funcție de vechimea în MAI și pentru absolvenții Academiei de Poliție, forma de învățământ la zi. Momentan se acordă doar pentru polițiștii care urmează cursuri la Academia de Poliție la forma, frecvență redusă.

Apare obligativitatea îndeplinirii tuturor condițiilor de ocupare prevăzute în fișa postului în cazul împuternicirii pe funcție, față de situația actuală când trebuia îndeplinită doar condiția de studii.

La concursul pentru ocuparea postului de conducere/execuție vacant se introduce obligativitatea înregistrării și audio și video, față de situația de acum când putea fi aleasă doar o singură formă.

Se introduce posibilitatea decontării cheltuielilor de asistență juridică și după ce a fost desfășurat procesul penal/civil, în termen de 3 ani, față de situația actuală când se puteau deconta doar pe timpul cât polițistul avea calitate în dosar.

Se reintroduce ”Atenționarea” polițistului, ca măsură administrativ-preventivă, după ce este efectuată cercetarea disciplinară, neavând efecte asupra raporturilor de serviciu ale polițistului. Momentan, pot fi dispuse sancțiuni ce produc efecte, precum mustrarea, diminuarea drepturilor salariale sau amânarea înaintării în gradul profesional următor.

Se introduc noi condiții de îndeplinit pentru membrii Consiliului de Disciplină, fiind asigurată participarea echitabilă a membrilor colectivului, prin raportare la numărul de desemnări anterioare.

Se dă posibilitatea modificării raporturilor de serviciu prin mutare, delegare, detașare sau împuternicire și atunci când polițistul e cercetat disciplinar, procedura continuându-se la noua unitate, față de situația actuală, când nu se pot modifica raporturile de serviciu pe timpul cercetării disciplinare;

Se legiferează situația răspunderii materiale a polițistului, asta după ce în anul 2022, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională OUG nr. 121/1998, actul normativ prin care polițiștii erau cercetați administrativ. (Sava N.).

Printr-un articol postat pe site-ul de specialitate, al celor din penitenciare, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor anunță public că SINDICATUL EQUITAS din penitenciarul Târgșor, reprezentat de Adrian Grigoroiu, s-a alăturat FSANP și totodată solicită în mod public, încetarea abuzurilor la penitenciarul de Femei Ploiești Târgșorul Nou.

Dorim o colaborare fructuoasă și plină de reușite, în ceea ce privește apărarea drepturilor angajaților.

Astfel, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor își mărește familia sindicală.

SINDICATUL EQUITAS din penitenciarul de Femei Ploiești Târgșorul Nou, reprezentat de Adrian Grigoroiu, s-a alăturat FSANP.

Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, solicită încetarea ABUZURILOR la Penitenciarul de Femei Târgșorul Nou, luat la ochi de șefimea ANP-istă care încearcă mazilirea unor șefi prin hărțuiri sistematice. (Cerasela N.).

Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția 33/40 din 29 nov. 1985, a adoptat un set de reguli de uniformizare privind aplicarea justiției delincvenților minori, denumite și REGULILE DE LA BEIJING, reguli care – deși cu oarecare întârziere, caracteristică – capătă reflexe și în România. Principiul de bază, conform căruia ”interesul minorului primează”, s-a impus la noi acestui set de reguli și grație Convenției ONU privind drepturile copilului, adoptată în 1989 și ratificată un an mai târziu de România, apoi regăsit în Legea 272/2004 privind drepturile copilului și în alte norme, dezvăluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.

Trebuie reținut, că pe lângă acest principiu, nu mai puțin importante sunt dispozițiile legate de nevoia specializării organelor judiciare, așa cum o găsim clar precizată la art. 6: ”Persoanele care o exercită vor trebui să fie special pregătite și formate pentru a se folosi de această pregătire în mod judicios și conform funcțiilor și mandatelor respective”. Nu întâmplător, art. 41 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară reglementează judecarea cauzelor cu minori de către tribunale specializate.

Regula 12 de la Beijing (Regula 85 ONU pentru protecția copiilor privați de libertate), se referă direct și explicit la polițiști: ”Pentru a se achita mai bine de funcțiile lor, ofițerii de poliție care se ocupă frecvent sau exclusiv de minori sau care se consacră, mai ales, prevenirii delincvenței juvenile trebuie să primească o instruire și o formație specială. În marile orașe, ar trebui să fie create în acest scop servicii speciale de poliție.” Dacă, în România, principiul specializării se regăsea la nivel de Parchete (până în 1989 a existat câte un procuror specializat în cauzele cu minori, renunțându-se în 1990 la această organizare), la Poliție aceste directive au fost aplicate prin personal specializat în cadrul serviciilor judiciar – care a urmat specializări – și a funcționat până prin 2005. Ulterior, această linie de muncă a dispărut.

Deși căzută ca din cer, decizia ministrului Marcel Vela de organizare a unei structuri de Siguranță Școlară satisface întrucâtva aceste cerințe, dacă observăm că motivația sa era legată de ”combaterea infracționalității și violenței în școli și vecinătatea acestora”! https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/marcel-vela-anunta-infiintarea-directiei-pentru-siguranta-scolara-in-cadrul-politiei-romane-1365239 Faptul că nu s-a arătat preocupat de întreaga problematică a minorilor arată că inițiativa sudorului ajuns ministru de interne n-a avut ca izvor Regulile de la Beijing. A fost o măsură de PR și aceasta prost aplicată, astfel încât – încă de la ”facere” – scopul de combatere a infracționalității a fost uitat și Poliția Română s-a dotat cu o nouă structură de prevenire, intrând la concurență cu cea veche, care oricum și-și stabilise locul de acțiune în unitățile școlare. Apoi, dotată cu funcții atractive, structura de siguranță școlară a absorbit o mulțime de obligații, relații, nevoi, autosuficiențe.

Nu știu dacă reacția SPR Diamantul a avut vreun rol, cert este că după această poziție https://vestea.net/politia-scolara-raporteaza-dar-nu-ancheteaza/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR1nHyBnEFOqC7MSFHaVArjuhXzXTPA6lQD8pFsPbMwrGytviE585Tp1OJ0_aem_AYFDeOCMVqAWnwKvM6gWw1Y3C44vOuMo1CyV88ESHfLKbkD3SCDbFftG-JJUwYYINki9ojs4lcYzQynOmW1Xdmwa IGPR a decis extinderea atribuțiilor lucrătorilor de siguranță școlară și în domeniul cercetării judiciare, ce-i drept în variante restrânse, doar pentru un set dintre infracțiuni, obligatoriu cu autori cunoscuți și săvârșite în incinta unităților școlare. Bine și așa, decât deloc!? Doar că – între timp – câteva structuri județene care nu aveau încadrați polițiști cu experiență în cercetarea penală, fiind pline de ”ajutători de băgători în seamă”, s-au blocat în dosare și atunci – în loc să rezolve problema punctual – IGPR vine cu soluția radicală a ridicării avizului tuturor polițiștilor din cadrul acestor structuri, cam 200 de polițiști la nivel național! Între noi fie vorba, nici nu prea aveau cu cine rezolva, câtă vreme la Direcție funcționează ofițeri direcționali care nu știau cum arată un dosar penal.

Ca să înțelegem rostul deciziei de a ”scoate din producție” cca 200 polițiști, am cerut IGPR-ului câteva date, am și primit răspuns. Se pare că ne confruntăm cu unele probleme de analfabetism funcțional la purtătoarea de vorbe de la centru, Olga Menaev, la care vedem deja de mai multă vreme că întâmpină dificultăți în înțelegerea adreselor (solicitărilor) noastre, punctând Vitalie Josanu. De aceea, ne vedem văduviți de posibilitatea corelării și interpretării unor date de interes. Am cerut, de exemplu, numărul total al polițiștilor cu aviz de poliție judiciară și numărul polițiștilor de siguranță școlară care pierd acest aviz, ca urmare a dispoziției din 1 martie 2024. Oricum ar fi, în condițiile crizei de personal, 200 de polițiști nu e un număr de neglijat iar dacă ne raportăm la necesitatea specializării polițiștilor în cauzele cu minori, numărul prezintă deja cu totul alte valențe! Putem vedea măcar din statistica privind infracțiunile în care sunt implicați minori:

La întrebarea noastră legată de Nota de fundamentare și studiul de impact care au stat la baza deciziei de modificare a Dispoziției 118/2022 (speram să nu vorbim despre ”părerologi”) Olga Menaev ne spune că ”Această modificare a avut în vedere consolidarea rolului de prevenire și prezență activă în unitățile de învățământ a polițiștilor din cadrul structurilor de siguranță școlară”. Mai pe românește, deși la nivelul fiecărei unități județene aveam câte o structură de prevenire (CAPC) cu 2-3 lucrători, la care se adaugă structurile județene MAI, Agenția Națională Antidrog și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectorul General crează o nouă mega structură de prevenire în care topește un lucrător de la poliția rutieră, cei 2-3 lucrători de prevenire și încă 5-6 lucrători de siguranță școlară! Cam 10 polițiști pe prevenire + 2 structuri specializate, una pe droguri și alta pe trafic de persoane: un adevărat lux, în condițiile în care criza de personal în structurile operative bate în 50%!

Din statistica pusă la dispoziție de IGPR, constatăm o creștere de la an la an a infracțiunilor la viața sexuală, un volum ce ar fi impus măsuri urgente, ce trebuiau să găsească pandant și în politicile de reorganizare. Or, în condițiile actuale, Poliția Română desființează singura structură specializată în cercetarea delincvenței juvenile, în loc să o dezvolte. Mai urât este că nu așează nimic în loc.

Am întrebat mai mulți șefi de diferite nivele, cu ce se vor ocupa cei 8-10 polițiști de prevenire în perioada vacanței – atâta vreme cât nu vor mai avea de lucru în dosare penale – și mulți dintre ei mi-au indicat activitatea în tabere. Doar că în fiecare județ se organizează maxim 3-4 tabere, iar într-o singură deplasare pe săptămână, un singur lucrător rezolvă satisfăcător nevoile de prevenire. Pentru ceilalți – în lipsă de idei – propunem IGPR achiziționarea de umbreluțe cu șezlong, pe care să le amplasăm în curtea inspectoratelor, ori măcar un set de undițe… găsim noi balta potrivită. Râdem-glumim, dar în mod vădit s-a comis o mare eroare: în loc să topească practic structurile de siguranță școlară în Compartiment