România poate pierde peste jumătate din banii pe cererile 5 și 6 din PNRR

România riscă să piardă peste jumătate din fondurile din cererile de plată 5 și 6 din PNRR

România se află în fața unui risc semnificativ de a pierde mai mult de jumătate din banii aferenți cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit declarațiilor făcute vineri de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu. Acesta a explicat că există în continuare jaloane neîndeplinite sau pentru care persistă neclarități, ceea ce afectează absorbția fondurilor europene.

Cele două cereri de plată însumează 6,4 miliarde de euro, iar riscul estimat este de aproximativ 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate din această sumă. Ministrul a precizat că o decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată 5 ar urma să fie anunțată la finalul săptămânii viitoare, iar pentru cererea de plată 6 decizia este așteptată la finalul lunii noiembrie sau chiar în primele zile din decembrie.

Termene și proceduri de contestare

Potrivit ministrului, săptămâna trecută a fost ultima în care România a putut depune documente pentru aceste cereri. După primirea celor două înștiințări oficiale din partea Comisiei Europene, autoritățile române vor avea la dispoziție aproximativ două luni și ceva pentru a depune contestații și a aduce documente justificative suplimentare care să demonstreze că investițiile și reformele au fost realizate.

Alexandru-Mihai Ghigiu a explicat că unele documente nu au putut fi depuse din cauza lipsei de coordonare și a capacității administrative reduse din ultimele luni. Cu toate acestea, pe cererea de plată 5, discuțiile din ultima săptămână cu reprezentanții Comisiei Europene arată o oarecare îmbunătățire a situației.

Jaloane importante în zona de risc

Două jaloane majore rămân pe lista celor cu risc ridicat și sunt incluse în cererea de plată 6: cel referitor la Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și cel privind Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ambele sunt considerate reforme importante, iar ministrul a precizat că există în continuare un risc ridicat de a pierde sume considerabile.

În cazul jalonului privind ANI, autoritățile române au încercat să convingă Comisia Europeană că Ministerul Investițiilor, ANI și Ministerul Justiției și-au îndeplinit obligațiile conform înțelegerii din PNRR. Ministrul a menționat că adresele transmise de Guvern în septembrie nu au fost decât declarații politice. Comisia Europeană analizează în continuare atât o scrisoare transmisă de șeful Cancelariei și de secretarul general al USR de la acel moment, cât și argumentele prezentate de partea română în ultimele săptămâni.

Discuții la nivel politic și tehnic

Ministrul Investițiilor a precizat că discuțiile cu Comisia Europeană au avut loc atât la nivel politic, cu vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de fondurile de coeziune și PNRR, cât și la nivel tehnic, prin videoconferințe și schimburi de e-mailuri. Premierul Luca Niculescu a insistat, în discuția cu președinta Comisiei Europene, ca documentele să fie analizate din perspectiva îndeplinirii țintelor, nu pe criterii politice.

Din punctul de vedere al autorităților române, toate obligațiile tehnice au fost îndeplinite, iar România a întărit capacitatea Agenției Naționale de Integritate și a transpus în legislație măsurile necesare pentru a închide posibilitățile de eludare a consecințelor unei decizii a ANI sau a instanței.

Contextul PNRR și miza pentru România

Planul Național de Redresare și Reziliență este programul prin care Uniunea Europeană a acordat state membre fonduri pentru a-și repune economiile pe picioare după criza pandemică. Banii provin din fondul NextGenerationEU, iar o parte sunt granturi nerambursabile, iar cealaltă parte împrumuturi cu dobânzi mult mai mici decât cele disponibile pe piețele financiare.

PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, cu o valoare inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Planul a fost renegociat și redus de trei ori, prima dată în decembrie 2023 și ultima dată în iulie 2026, ajungând la o valoare totală de 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi considerată integral drept bani pierduți, întrucât o parte semnificativă reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate din cauza imposibilității finalizării la termen.