Ministrul Agriculturii: România ar putea decide continuarea exporturilor de ovine către țări terțe
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că România ar putea decide să continue exporturile de oi către țările din afara Uniunii Europene dacă reprezentanții Comisiei Europene nu iau o decizie pentru ridicarea restricțiilor până la finalul anului. Autoritățile române vor avea o nouă discuție cu reprezentanții Comisiei Europene începând cu data de 18 noiembrie, în încercarea de a debloca exporturile.
„Am discutat și cu comisarul pe sănătate, ne ducem planul de vaccinare la bun sfârșit. În maximum două săptămâni o să avem o altă abordare, din 18 noiembrie, o altă discuție pentru a debloca exportul de ovine. Sigur, eu sunt adeptul ca România să ia o decizie și în Guvernul României pe exportul de animale vii și vorbim de ovine. În cazul în care Comisia întârzie sau cumva prelungește această decizie la 31 decembrie către țările terțe, România trebuie să își asume politic exportul de ovine. Noi discutăm de țări terțe. Uniunea Europeană nu poate reglementa prin regulamente și prin directive comerțul cu țări terțe”, a declarat Florin Barbu.
Întrebat dacă România ar putea lua o astfel de decizie chiar și în lipsa acordului Comisiei Europene, ministrul a spus că, în opinia sa, Uniunea Europeană nu poate reglementa prin directive comerțul cu state din afara blocului comunitar. „Eu, din punctul meu de vedere, și o să am o discuție și cu domnul ministru de la MAE și cu domnul prim-ministru. Eu nu am identificat juridic un act normativ emis de către Comisia Europeană, și vorbim aici de regulament și directive ale Uniunii Europene, prin care să interzică comerțul cu țări terțe. Probleme au fost și cu pesta micilor rumegătoare și în 2023, în 2024 și în 2025. Nu s-a dat interdicție de a exporta către țări terțe”, a încheiat Florin Barbu.
România a obținut menținerea ajutoarelor naționale tranzitorii în noua Politică Agricolă Comună
Ministrul Agriculturii a vorbit și despre negocierile de la Luxemburg privind noua Politică Agricolă Comună, explicând că România a reușit să obțină menținerea unor forme de sprijin pentru fermieri. „Cea mai grea a fost săptămâna trecută, la Luxemburg, unde s-a aprobat noua Politică Agricolă Comună pentru că în Politica Agricolă Comună și în regulamentul propus de Comisia Europeană, ajutoarele naționale tranzitorii nu mai erau incluse pentru fermierii români, atât în vegetal, cât și în zootehnie. Puteam risca o diminuare cu 200 de euro pe cap de animal la vaca de lapte, vaca de carne, 25 de euro subvenție pe hectarul eligibil la plată în vegetal. Practic, era o distrugere completă a zootehniei din România”, a declarat Florin Barbu.
Potrivit ministrului, România a reușit să includă în noua Politică Agricolă Comună trei măsuri importante de sprijin pentru fermieri, după ce acestea lipseau din forma inițială a regulamentului propus de Comisia Europeană. Pe lângă ajutoarele naționale tranzitorii, a fost reintrodus sprijinul pentru irigații, respectiv infrastructura secundară de irigații prin care fermierul român primea 1,5 milioane de euro pentru reabilitarea acestei infrastructuri, precum și mecanismul de finanțare și creditare din fonduri europene. „Toate aceste trei lucruri au fost introduse în această săptămână”, a precizat ministrul.
Florin Barbu: Unele magazine nu respectă plafonul de 20% la adaosul comercial
Ministrul Agriculturii a susținut că unele magazine nu respectă plafonul de 20% la adaosul comercial și ar aplica adaosuri mult mai mari, dând exemplul prețului laptelui, care ajunge la 8-9 lei pe litru în magazine. „Mi-aș dori foarte mult pe plafonarea comercial ca ANAF-ul să intervină prompt prin niște controale, pentru că acea lege, din ce am văzut în magazinul de retail, din datele pe care le au de la procesatori, nu aplică corect adaosul comercial de 20% peste cheltuielile directe și indirecte, așa cum am stabilit în actul normativ”, a explicat Florin Barbu.
El a arătat că actul normativ prevede pentru procesatori un adaos comercial peste cheltuielile directe și indirecte de 20% și a atras atenția asupra practicilor comerciale neloiale. „Nu se poate ca prețul laptelui la poarta fermei să fie 1,5 lei – 1,6 lei, iar la raft a ajuns la 8-9 lei, când adaosul comercial este plafonat la 20% și este o practică comercială pe acest lanț de la fermier, procesator și magazin de retail. Trebuie să facem mai multe verificări pe actul normativ”, a mai precizat ministrul Agriculturii.