Alexandru Nazare avertizează că bugetul pentru 2027 ar putea fi mai dificil decât cel din 2026
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că anul viitor ar putea fi „și mai dificil din punct de vedere bugetar” decât 2026, subliniind că în elaborarea bugetului pentru 2027 „prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale”. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook, în contextul în care agenția de rating S&P își desfășoară în aceste zile evaluarea, urmând ca la sfârșitul săptămânii să anunțe dacă menține ratingul României sau dacă țara ajunge în categoria „junk”.
Premizele bugetare pentru 2027: presiuni și obligații existente
Nazare a explicat că România va intra în anul 2027 cu obligații și presiuni deja existente, iar cheltuielile noi vor apărea. Printre problemele structurale menționate se numără dimensiunea și eficiența administrației publice, presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare după doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, dar și stocul important de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate. Toate acestea pun presiune pe bugetul anului viitor.
Evaziunea și economia gri erodează veniturile statului
Ministrul Finanțelor a atras atenția că evaziunea și economia gri sunt fenomene complexe care, deși sunt mai bine identificate și monitorizate datorită digitalizării, erodează considerabil baza de venituri a statului. El a precizat că aceste probleme nu se rezolvă într-un an sau doi și necesită măsuri consecvente. De asemenea, a menționat existența unor angajamente de reducere sau eliminare a unor taxe, măsuri importante pentru competitivitatea economiei, dar care reprezintă venituri care nu se vor mai regăsi în bugetul anului viitor.
România rămâne fără fondurile din PNRR în 2027
Nazare a amintit că România va rămâne fără fondurile europene din PNRR în 2027. Pentru a păstra investițiile la un nivel ridicat, el a arătat că este nevoie de compensare prin fondurile politicii de coeziune, o prioritizare mai strictă a investițiilor naționale și o participare mai mare a capitalului privat. Toate acestea se petrec într-un context economic în care inflația, modificările de preț din energie și efectele liberalizării se resimt încă, iar costurile rămân ridicate atât pentru companii, cât și pentru populație. Ministrul a menționat și dezechilibrul extern important, vizibil în deficitul de cont curent, realități care influențează consumul, investițiile, competitivitatea și veniturile viitoare ale bugetului.
Necesitatea unui buget realist și credibil pentru 2027
Alexandru Nazare a subliniat că statul nu poate angaja noi cheltuieli sau angajamente permanente fără surse solide de finanțare, iar bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. El a insistat pe nevoia de predictibilitate fiscală și de onestitate în comunicarea constrângerilor și priorităților. Potrivit ministrului, un buget realist și credibil trebuie să continue consolidarea, dar să pregătească în același timp economia pentru trecerea de la modelul de investiții susținut excepțional de PNRR la un model bazat mai mult pe fonduri europene structurale, capital privat și investiții publice atent prioritizate.
De la stabilizare la creștere
Ministrul Finanțelor a apreciat că consolidarea fiscală nu poate fi singura ambiție a României, ci trebuie să treacă de la stabilizare la creștere, ceea ce implică mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite. În perioadele de incertitudine, responsabilitatea celor care administrează banii publici este cu atât mai mare, iar România trebuie să continue să își respecte angajamentele și să își protejeze cetățenii de șocuri financiare.
Costurile amânărilor din trecut
Nazare a amintit că România anului 2021 pornea la drum cu un PNRR de aproximativ 29 de miliarde de euro și cu un set de reforme care trebuiau să rezolve o parte dintre problemele structurale ale statului. Câțiva ani mai târziu, țara a ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o perioadă de inflație ridicată, iar corectarea acestor dezechilibre se face acum într-un timp mult mai scurt și cu costuri mult mai mari. El a încheiat prin a spune că problemele amânate nu dispar, ci devin mai scumpe, iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean, prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice.