Daniel Zamfir anunță exploatarea grafitului de la Baia de Fier din 2027 și vrea producție de grafen în România
Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a declarat miercuri, într-un interviu, că își propune ca exploatarea grafitului de la Baia de Fier să înceapă în 2027 și că materia primă să fie transformată în grafen în România, nu exportată în formă brută. Social-democratul a subliniat că zăcământul este cel mai mare din Europa, potrivit Ministerului Economiei.
„În primul rând, eu vreau la anul să începem să exploatăm grafitul de la Baia de Fier și să îl transformăm în grafen. Nu mai vreau doar să extragem materie primă și să o exportăm. Grafitul este mai valoros ca aurul pentru industria de apărare. Deci este un material critic, extrem de important și vreau să îl scoatem. Și nu să exportăm grafitul, ci să îl transformăm în grafen, că avem posibilitatea asta să o facem din industria extractivă. Vreau să trecem și la partea de prelucrare, nu numai să exportăm materie primă”, a spus Daniel Zamfir.
Potrivit sursei citate, Guvernul a decis în august 2026 reluarea exploatării de grafit în două perimetre miniere de la Baia de Fier, din județul Gorj. Pe vremuri, din cele două cariere erau extrase anual 40.000 de tone de minereu. Un fost ministru al Economiei susținea că România ar putea deveni al doilea producător de grafit din Europa, după Norvegia.
Ministrul a afirmat că există în prezent tehnologie avansată care permite extragerea eficientă a grafitului cu respectarea normelor de mediu. „Dacă noi pierdem această oportunitate să folosim, cu tehnologie modernă, gândiți-vă că tot ce s-a extras până acum în România, că vorbim de cupru, că vorbim de alte lucruri, s-a extras cu o tehnologie învechită. Acum există cu totul altă tehnologie, unde putem și să respectăm condiții de mediu și să avem o eficiență mult mai mare a ceea ce facem acolo. Asta vreau să fac cu prioritate. România are rezerve, vreau să dăm drumul”, a declarat el.
Zamfir a spus că în timpul mandatului său va pune accent pe exploatarea resurselor naturale ale României. „Eu o să pun un accent deosebit pe ce înseamnă resursa pe care o are această țară. Noi stăm pe niște bogății incredibile. Tot ceea ce înseamnă materii prime suntem departe de a folosi ceea ce putem să folosim. Avem iazuri de decantare pe care le folosesc cei de la CupruMin și Remin, unde extrag cupru și alte neferoase, în care există importante cantități de aur și de metale rare, care în momentul ăsta zac de ani de zile acolo și nu le exploatăm”, a spus ministrul.
El a apreciat că „bătălia pe planetă este pe resursa critică”, iar România poate avea acces la tehnologie modernă pentru a deveni un jucător pe această piață.
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.464/2024, prevede că până în 2035 România trebuie să își valorifice superior resursele minerale și să devină un pol de dezvoltare durabilă în economia europeană. Documentul enumeră șapte zone cu ocurențe de pământuri rare: Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari-Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte, menționând „zăcăminte care conțin monazit, bastnasit, allanit și altele”, precum și „nisipurile aluvionare care conțin minerale titano-zirconifere”.