Judecătorul Nicolae Liposchi, cel care a semnat mandatul de percheziție pentru data de 4 iunie 2025 în dosarul Trustee Capital, este un judecător cu vechime în cadrul Judecătoriei Oradea. Cazul Talpoș nu este primul în care acesta pronunță decizii contradictorii cu jurisprudența instanțelor superioare sau în care refuză să ia în considerare hotărâri definitive deja pronunțate.
Liposchi este cunoscut în mediul juridic bihorean drept un magistrat apropiat de cercul informal supranumit „secta Gardner” un grup restrâns de judecători, procurori și executori care acționează în baza unui sistem paralel de influențe locale, cuprinzând Poliția, Baroul, Presa și anumite rețele administrative. De-a lungul timpului, în această rețea au mai fost menționați nume ca Gabriela Țarcă, Antik Levente, dar și colaboratori din zona Parchetului și a serviciilor judiciare auxiliare. În cazul Trustee Capital, Liposchi a ignorat complet cele patru hotărâri definitive ale Curții de Apel București care anulau măsurile AFM și BNR. De asemenea, nu a solicitat vreo probă contabilă concretă din România, nu a emis citații prealabile și nici nu a explicat de ce a autorizat o percheziție la un domiciliu unde nu se desfășura activitate economică.
Mai grav, mandatul a fost emis pe baza unei acuzații de „camătă” o infracțiune care presupune dobândă abuzivă percepută în România în timp ce firma era înregistrată și supravegheată exclusiv în Estonia, fără clienți sau debitori români.
Istoricul controverselor judiciare
Numele lui Nicolae Liposchi apare și în alte dosare discutate public, în care a pronunțat decizii favorabile unor rețele locale de influență, în dauna unor părinți, antreprenori sau instituții care acționau în afara controlului politic regional. Mai mulți avocați din Baroul Bihor, sub protecția anonimatului, îl descriu drept un judecător care „rareori iese din linia trasată de superiori informali”.
Până în prezent, CSM nu a analizat nicio sesizare formală împotriva sa, iar Inspecția Judiciară nu a demarat nicio anchetă disciplinară în urma plângerilor care l-au vizat.
Presa centrală o tăcere suspect de uniformă
În ciuda gravității cazului, nicio instituție media națională de anvergură nu a publicat un material despre percheziția din 4 iunie, despre contextul juridic sau despre conflictul dintre Trustee Capital și autorități. Televiziunile de știri Digi24, Realitatea Plus, România TV au evitat subiectul complet, deși dispun de corespondenți locali și resurse de investigație.
Singurele mențiuni au apărut pe bloguri personale sau în mici publicații economice, fără impact real asupra opiniei publice. Surse din redacțiile centrale susțin că subiectul este considerat „delicat” din cauza implicațiilor instituționale o firmă care câștigă împotriva BNR și AFM în instanță și apoi este vizată de un dosar penal nefundamentat riscă să demonstreze funcționarea unui mecanism de represalii, iar astfel de subiecte „nu primesc undă verde”.
Excepțiile, câteva voci independente
O singură publicație online a prezentat pe larg deciziile definitive obținute de Trustee Capital: BURSA.ro, care a publicat două materiale cu documente anexate, extrase din portalul instanțelor și de la FSA Estonia. În afară de aceasta, alte reacții notabile au venit din partea unor juriști independenți pe rețelele sociale, însă vocile lor au fost rapid minimalizate de algoritmi și de lipsa preluării în presă.
Între timp, publicațiile locale eBihoreanul, Bihon, ProTV Oradea au continuat să prezinte doar versiunea anchetatorilor, fără să solicite un punct de vedere familiei Talpoș sau firmei Trustee Capital.