AUR a sesizat DNA în cazul contractelor SAFE de 5,7 miliarde de euro cu Rheinmetall
Partidul AUR a depus o sesizare la Direcția Națională Anticorupție privind posibile nereguli în legătură cu contractele în valoare de aproximativ 5,7 miliarde de euro finanțate prin programul european SAFE și încheiate cu grupul german Rheinmetall. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă, în care formațiunea solicită Guvernului clarificări privind negocierile, obligațiile de producție locală și beneficiile concrete pentru industria românească de apărare.
Partidul condus de George Simion susține că autoritățile trebuie să justifice modul în care sunt utilizate fondurile împrumutate și să demonstreze avantajele reale obținute de România. În comunicat se arată că aceste contracte „continuă să ridice semne serioase de întrebare privind transparența negocierilor și beneficiile reale pentru industria românească de apărare”.
Contradicții între angajamentele anunțate și documente
AUR invocă informațiile apărute recent în spațiul public despre modul în care au fost negociate contractele și despre diferențele dintre angajamentele anunțate privind producția locală și prevederile din documente. Potrivit dezvăluirilor, deși Guvernul Bolojan anunța că 60% dintre piesele și echipamentele necesare urmau să fie produse în România, documentele arată o realitate diferită: niciunul dintre echipamentele comandate nu atinge acest prag.
Formațiunea amintește că, încă din 12 mai 2026, deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a solicitat Ministerului Apărării Naționale documentele de fundamentare a celor 15 programe de înzestrare și achiziții comune finanțate prin SAFE, semnalând concentrarea a aproximativ 5,69 miliarde de euro, reprezentând 68,3% din pachetul analizat, în valoare de circa 8,33 miliarde de euro, către grupul Rheinmetall.
Ulterior, senatorul AUR Cătălin Silegeanu a cerut clarificări privind criteriile de selecție a furnizorului, obligațiile de producție în România și transferul tehnologic. Într-o nouă interpelare adresată prim-ministrului, senatorul a solicitat explicații privind fundamentarea țintei de 60% participare industrială locală și mecanismele prin care statul verifică respectarea obligațiilor contractuale.
Sesizarea vizează selectarea operatorilor și fundamentarea prețurilor
Demersurile parlamentare au fost urmate de depunerea denunțului la DNA, prin care AUR a cerut verificarea unor posibile nereguli în pregătirea, negocierea și atribuirea contractelor finanțate prin SAFE, inclusiv a celor încheiate cu Rheinmetall. Sesizarea a vizat modul de selectare a operatorilor economici, fundamentarea prețurilor și obligațiile privind producția și transferul tehnologic.
Partidul atrage atenția și asupra contradicțiilor din informațiile publice privind contribuția industriei românești la aceste contracte. „Deși reprezentanți ai Guvernului au avansat o țintă de 60% pentru producția realizată în România, informațiile comunicate de Ministerul Economiei arată că acordurile prevăd niveluri diferite de localizare industrială, în funcție de categoria echipamentelor și de baza de calcul”, se arată în comunicat.
Penalități de 8,7 milioane de euro pentru întârzierea livrărilor
AUR semnalează și întârzierile în livrarea unor sisteme antiaeriene Rheinmetall, pentru care Ministerul Apărării a emis o factură de penalități în valoare de 8,7 milioane de euro. Deși achiziția este anterioară și distinctă de contractele SAFE, formațiunea consideră că situația evidențiază importanța respectării termenelor de livrare și a aplicării garanțiilor contractuale.
Partidul cere Guvernului să prezinte public, cu respectarea legislației privind informațiile clasificate, cronologia negocierilor, circuitul instituțional de aprobare și mecanismele de verificare a obligațiilor industriale. Totodată, AUR solicită un audit independent al beneficiilor economice și industriale obținute de România și informarea periodică a Parlamentului privind stadiul livrărilor, aplicarea penalităților și respectarea angajamentelor asumate de furnizori.
Formațiunea afirmă că susține modernizarea Armatei Române și consolidarea cooperării cu partenerii europeni și euroatlantici, dar consideră că investițiile trebuie să contribuie efectiv la dezvoltarea capacităților naționale de producție, la transferul tehnologic și la crearea de locuri de muncă. „România nu trebuie să devină doar o piață de desfacere pentru industria europeană de apărare, iar securitatea națională nu poate justifica lipsa de transparență”, mai menționează AUR în comunicat.