26 de județe ar putea dispărea. Autorul reformei: „Avem 2 factori de presiune”

Reforma administrativă ar putea reduce România la 15 județe. Ce se întâmplă cu cele 26 vizate să dispară

România ar putea rămâne cu doar 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată la nivelul PSD ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Europarlamentarul Dragoș Benea, vicepreședinte al PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a explicat că prima etapă ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât acel scrutin să reflecte noua organizare a țării.

Două momente-cheie pun presiune pe calendar

Benea a declarat că România se află sub presiunea a doi factori care fac necesară implementarea reformei până în 2028: alegerile locale din acel an și startul cadrului financiar multianual 2028 – 2034 al Uniunii Europene. În acest scenariu, a spus el, toate partidele vor pleca de la zero. Social-democratul a adăugat că reforma trebuie să aibă loc până în 2028 pentru ca România să poată obține mai multe fonduri europene, iar în caz contrar localitățile sub 3.000 de locuitori vor rămâne condamnate la subdezvoltare.

Prima etapă: comasarea voluntară a localităților mici

Potrivit lui Benea, proiectul este încă în lucru și nu poate fi avansat un calendar, deoarece calendarul nu este la PSD, ci la guvern. Într-o primă etapă va urma o comasare voluntară a localităților care au sub 1.500 de locuitori, demarată de Ministerul Dezvoltării. El a atras atenția că aceste comasări trebuie să ducă la unități care depășesc pragul de 3.000 de locuitori, pentru a nu se ajunge la situații în care din trei comune nu se face nici 2.500 de locuitori.

Curțile de Apel, punctul de plecare pentru comasarea județelor

În ceea ce privește comasarea unor județe, planul are la bază modul de organizare al Curților de Apel. În România funcționează 15 curți de apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. Benea a explicat că acest sistem, mai rigid, s-a dovedit eficient, în timp ce administrația publică locală nu poate nici măcar să dezbată subiectul fără nemulțumirea unor președinți de consilii județene care își pierd mandatele. El a menționat că reorganizarea Curților de Apel a fost inițiată de Mircea Ionescu Quintus, ca ministru al Justiției, în 1992.

26 de județe ar putea dispărea ca unități administrative distincte

În varianta urmată de reformă, mai multe județe ar urma să fie reunite în unități teritoriale mai mari. Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate. PSD nu a stabilit deocamdată un număr final de județe.

Criteriile pe care se bazează comasările

Potrivit lui Benea, comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale. El a evitat să facă speculații privind soarta unor județe anume, precum Buzăul, despre care a spus că nu știe dacă va fi alături de Prahova sau de Galați.

Ultima reorganizare datează din 1968

Social-democratul a explicat că ultima reformă administrativ-teritorială a României a fost în 1968, în timp ce toate celelalte state ale Uniunii Europene au trecut prin procese de reorganizare din 1980 până în prezent, în diverse forme. El a argumentat că de atunci s-au schimbat căile de comunicare și comunicațiile, iar digitalizarea este un proces ireversibil și tot mai accelerat.

Cetățeanul, principalul beneficiar

Benea a susținut că principalul beneficiar al reformei va fi cetățeanul, deoarece ponderea populației dintr-o comunitate contribuie semnificativ la analiza cost-beneficiu pe care Comisia Europeană o face atunci când aprobă sau nu o finanțare. Indicele de populație și trendul demografic contează foarte mult în decizia privind aprobarea unor proiecte de alimentare cu apă sau cu gaze. El a vorbit despre calitatea serviciilor mai bună și investiții mai multe în școli, grădinițe și iluminat public, toate necesitând finanțări de la bugetul de stat sau fonduri europene, care devin tot mai scumpe.