Ilie Bolojan, după decizia CEDO: „O formă de aristocrație bugetară” în plata restanțelor către magistrați
Fostul premier Ilie Bolojan a declarat joi seară că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) confirmă că a avut dreptate în privința plății restanțelor salariale către magistrați. El i-a cerut Guvernului condus de Luca Niculescu să amâne sau să întârzie aceste plăți, calificând situația drept „o formă de aristocrație bugetară”.
„Decizia de astăzi a CEDO arată că am avut dreptate în ceea ce privește plata restanțelor salariale către magistrați. Guvernul primește acum argumentul decisiv pentru a tranșa această chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, a scris Ilie Bolojan pe pagina sa de Facebook.
Fostul premier a subliniat că, într-o situație economică dificilă, este imoral ca statul să fie obligat să plătească imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei, fără să se țină cont de impactul asupra bugetului și de celelalte obligații față de cetățeni. „Pare o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor”, a afirmat el.
Ilie Bolojan a mai transmis că, în actuala situație economică a României, amânarea sau întârzierea unor plăți nu înseamnă că statul încalcă drepturile omului, iar actualul Guvern va avea de ales pe cine servește: România sau aristocrația bugetară.
„CEDO pune sub semnul întrebării și unele hotărâri luate în România, pentru că există suspiciuni că judecătorii care le-au dat s-ar fi aflat într-un conflict de interese. Este o suspiciune care afectează credibilitatea justiției. Și așa, încrederea în instituții este scăzută. Hotărârea CEDO arată că instanțele și-au depășit atribuțiile. Deciziile privind modul în care sunt împărțiți banii țării trebuie să fie luate de Guvern și Parlament, în interesul tuturor”, a adăugat el.
Reacția fostului premier vine după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis joi că România nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a unor drepturi salariale câștigate în instanță de judecători. CEDO a informat că a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani, cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație considerate a fi discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari.