Gărzile din spitale, regândite în funcție de specificul unităților sanitare
Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu, depus joi în Parlament, prevede la capitolul Sănătate adaptarea sistemului de gărzi și regândirea modului de efectuare a acestora în funcție de specificul unităților sanitare și al specialităților. Documentul menționează gărzi de monitorizare, gărzi de urgență, gărzi la domiciliu și gărzi intervenționale, cu tarifare diferită.
Executivul își propune actualizarea treptată a tarifelor de gardă la valoarea venitului aflat în plată, condiționat de echilibrul dintre contribuții, resursele disponibile și angajamentele pentru cheltuieli. De asemenea, se introduce plata gărzilor pentru rezidenți în funcție de anul de studiu, începând cu anul I.
Criterii de performanță și reorganizarea rețelei de spitale
Programul prevede introducerea unor criterii de performanță pentru șefii de secție și comitetele directoare, legarea sporurilor personalului de indicatori de performanță medicală și dezvoltarea de consorții de spitale și achiziții comune. Totodată, este avută în vedere elaborarea, în 2027, a hărții naționale a nevoilor de sănătate, pe județe și regiuni, ca bază pentru reorganizarea rețelei.
Documentul mai menționează adaptarea numărului de paturi cu spitalizare continuă la nevoile județene și regionale, prioritar prin reconversia lor în ambulatoriu și spitalizare de zi, și reîncadrarea spitalelor în categorii: de interes strategic, I, II și III. Niciun serviciu medical nu se desființează înainte ca alternativa din aceeași zonă să funcționeze, iar unitățile autorităților locale se convertesc numai în acord cu acestea.
Investiții în spitale regionale și centre de arși gravi
Guvernul Niculescu promite finalizarea investițiilor în spitale și clădiri noi din Programul Sănătate, inclusiv spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Sunt vizate și alte spitale, finanțate din împrumuturi externe, alte surse sau parteneriat public-privat.
Împreună cu Banca Mondială, documentul prevede darea în folosință a centrelor de arși gravi de la Timișoara, Târgu Mureș și București, pentru copii, și demararea unui nou proiect de construcție a unui centru pentru arși gravi adulți în București.
Screening, sănătate mintală și centre comunitare
La capitolul Sănătate, programul prevede accelerarea programelor naționale de screening pentru cancerul de sân, colon, col uterin și prostată, finanțate aproape integral din Fondul Social European Plus și prin Programele Naționale ale Ministerului Sănătății. Extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, nivelul mediu din Uniunea Europeană, pentru toți nou-născuții, circa 140.000 pe an, cu acoperire națională în 2027, este o altă măsură menționată.
Documentul mai prevede modernizarea centrelor comunitare medicale integrate din satele și orașele mici, prin telemedicină, stomatologie și farmacie comunitară, finanțate din fonduri europene și prin parteneriatul România-Elveția, și dezvoltarea rețelei județene de centre de prevenire, consiliere și tratament al adicțiilor. Pentru copii și adolescenți este anunțat un program național de prevenție și consiliere pentru adicții, adoptat în 2027, iar serviciile psihologice urmează să fie incluse treptat în pachetul decontat de CNAS, în limita resurselor FNUASS.
Personal medical în mediul rural și digitalizare
Programul propune un pachet de instalare și retenție pentru medicii, farmaciștii și asistenții medicali din mediul rural, iar medicilor de familie li se acordă, împreună cu autoritățile locale, bonificație, locuință de serviciu și buget de practică. Medicii de familie pot fi angajați și în unitățile sanitare publice, iar cei pensionabili își pot continua activitatea, la cerere, cu avizul autorității locale.
În domeniul digitalizării, documentul prevede operaționalizarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate și a dosarului electronic de sănătate, extinderea reglementării și finanțării telemedicinii și implementarea unui sistem național de securitate cibernetică și de protecție a datelor în sănătate. Din 2027, fiecare pacient ar urma să vadă online serviciile decontate în numele său, iar controlul fraudei devine sistemic, pe baza analizei de risc a datelor CNAS.