Avertisment de la Ministerul Energiei: Iarna și primăvara viitoare aduc prețuri foarte mari la electricitate
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat marți că România trebuie să se pregătească pentru o iarnă și o primăvară a anului 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate, deși sistemul energetic național s-a dovedit mai rezilient decât se așteptau mulți specialiști.
Oficialul a explicat că Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă sunt încă închise și nu există o perspectivă clară de redeschidere. „Cel puțin pe următoarele 10 zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă în situații generale din Europa, ce arată prețul foarte ridicat la gaze”, a spus Bușoi.
Secretarul de stat a participat săptămâna trecută la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei de la Dublin, unde principala temă de discuție a fost pregătirea pentru o iarnă și o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. „Nu avem încă direcția definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți”, a declarat el.
Discuțiile se concentrează pe modalitățile de depășire a acestei crize și pe generarea unor prețuri mai stabile pentru marii consumatori industriali, pentru consumatorii energo-intensivi și pentru marii furnizori.
Fonduri europene absorbite și proiecte finalizate în sectorul energetic
Bușoi a anunțat că PNRR-ul a fost finalizat cu succes, peste 800 de milioane de euro fiind absorbiți de sistemul energetic. Suma a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri la Arad și Constanța, care aduc un aport de electricitate și rezolvă termoficarea în cele două municipii, precum și patru capacități de producție de hidrogen.
În ceea ce privește Fondul de Modernizare pentru perioada 2020-2030, din cele 12 miliarde de euro disponibile, aproximativ 10 miliarde sunt deja angajate în diverse proiecte. Oficialul consideră că acest fond ar trebui să rămână o prioritate și pentru următorul cadru financiar multianual, viitoarea Politică de Coeziune, din care România ar putea investi în energie între 60 și 65 de miliarde de euro în perioada 2028-2034.
Printre direcțiile viitoare de acțiune menționate de secretarul de stat se numără digitalizarea, soluțiile de securitate cibernetică și continuarea proiectelor de tip CfD, respectiv Contracte pentru Diferență, destinate energiilor regenerabile.
Decidenți din domeniul energiei urmează să dezbată marți subiecte precum investiții, oportunități și competitivitate, în cadrul unei conferințe de specialitate organizate sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.