Alexandru Nazare: România nu poate alege între consolidare fiscală și creștere economică
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România nu își permite să amâne deciziile structurale și trebuie să găsească un echilibru între reducerea deficitelor și protejarea investițiilor strategice. Declarațiile au fost făcute în urma participării la reuniunea informală a miniștrilor pentru afaceri economice și financiare ai Uniunii Europene (ECOFIN), desfășurată la Dublin, în perioada 18-19 septembrie 2026, organizată de Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene.
Potrivit ministrului, consolidarea fiscală nu reprezintă un scop în sine, ci fundația pentru următoarea etapă de dezvoltare. „România nu poate alege între consolidare și creștere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente și să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în același timp să protejăm investițiile, infrastructura, apărarea, energia și conectarea economică a țării”, a afirmat Alexandru Nazare.
Discuții cu lideri ai instituțiilor financiare internaționale
În cadrul reuniunii, ministrul Finanțelor a avut o serie de întrevederi cu lideri ai instituțiilor financiare globale și europene, printre care Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, Mathias Cormann, secretarul general al OCDE, Nadia Calviño, președintele Băncii Europene de Investiții, și Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare.
Cu Valdis Dombrovskis, discuțiile s-au concentrat în mod special asupra parcursului fiscal al României și asupra modalităților de a găsi, împreună cu Comisia Europeană, formula care să permită respectarea angajamentelor de deficit, protejând în același timp investițiile și capacitatea economiei de a reveni pe creștere. Comisia susține continuarea unei politici fiscale prudente și respectarea traiectoriilor convenite, iar pentru România miza este continuarea corecției într-un mod credibil și sustenabil.
Mathias Cormann a evidențiat problema competitivității europene, subliniind necesitatea unei piețe unice mai profunde, a capitalului orientat către investiții productive, a tehnologiei, a energiei mai competitive și a unor competențe mai bune.
Rolul inteligenței artificiale și al energiei în economia viitoare
Un alt subiect dezbătut la Dublin a fost impactul inteligenței artificiale asupra sectorului energetic. „Întrebarea este dacă Europa poate avea suficientă energie sigură și competitivă pentru noua economie și dacă România poate transforma avantajele sale energetice într-un avantaj economic. Energie mai multă, rețele mai bune și interconectare înseamnă industrie, centre de date, investiții și exporturi. Înseamnă, în final, și o ofertă internă mai mare și o contribuție la reducerea deficitului extern”, a explicat ministrul.
Pe agenda discuțiilor s-au aflat și situația finanțelor publice și necesitatea creșterii eficienței administrației publice. „Nu putem controla geopolitica, prețul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligența artificială. Putem însă controla finanțele publice și cum construim mediul în care investește capitalul românesc. Și trebuie să avem curajul să ieșim din logica costului electoral permanent”, a mai precizat Alexandru Nazare.
Consolidarea fiscală, fundația pentru următorul deceniu
Ministrul Finanțelor a explicat și rațiunea din spatele austerității bugetare, subliniind că reducerea deficitului nu este un exercițiu birocratic. „Nu reducem deficitul pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles. Îl reducem pentru că un stat care se împrumută excesiv consumă capitalul de care au nevoie companiile, plătește dobânzi mai mari și devine mai vulnerabil exact atunci când lumea devine mai instabilă. Deficit mai mic, credibilitate mai mare și costuri de finanțare mai mici trebuie să însemne mai mult capital disponibil pentru economia românească”, a detaliat oficialul.
În final, Alexandru Nazare a concluzionat: „România nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcție pentru următorul deceniu. Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”.