Acuzații de presiuni asupra CNSC în licitațiile SAFE pentru autostrăzi
O anchetă jurnalistică ridică suspiciuni grave privind modul în care au fost soluționate contestațiile depuse la licitațiile pentru proiecte de infrastructură finanțate prin programul european SAFE. Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), asupra unor membri ai instituției ar fi existat presiuni pentru soluționarea rapidă a dosarelor și, în anumite cazuri, pentru respingerea contestațiilor.
Materialul face referire și la presupuse intervenții ale unor persoane cu legături politice, între care Cristina Trăilă, acuzații negate de cei vizați. Într-unul dintre cazurile prezentate, Curtea de Apel București a suspendat derularea unui contract în valoare de 3,57 miliarde de lei.
Presiuni pentru respingerea contestațiilor
Surse din interiorul CNSC susțin că presiunea pentru emiterea rapidă a deciziilor aferente contractelor pentru autostrăzile finanțate din SAFE a fost mai mare ca oricând. Lehel Bogdan ar fi pus presiune pe completurile de soluționare să emită rapid decizii, deși dosarele erau voluminoase și complexe, de mii de pagini, iar apărările părților de sute de pagini. Presiunea viza nu doar termenul de emitere, ci și soluția: respingerea contestațiilor.
Președintele CNSC, Marius Bogdan Boghiu, ar fi afișat către membrii completurilor mesaje provenite, potrivit propriilor declarații, de la premierul Ilie Bolojan. Unii membri au soluționat rapid în favoarea celor care câștigaseră contractele pentru interesul național, iar alții au admis contestațiile competitorilor.
Rețea de influență în interiorul CNSC
Surse din interiorul instituției spun că Cristina Trăilă, om de bază al premierului Ilie Bolojan, și-ar fi creat o rețea în interiorul CNSC pentru a valida licitațiile aranjate. Cel mai important pion menționat este Ștefan Dorel Eugen Cojoacă.
Consultând declarațiile de avere, Cojoacă a fost luat sub aripă de Cristina Trăilă în 2011, pe vremea când aceasta conducea ANRMAP. Ulterior, a fost plimbat prin mai multe instituții publice, la ministere și chiar în consiliul de administrație al Eximbank. În anul pandemiei, a ajuns șef la Agenția Achizițiilor Publice și, deși nu avea vechimea necesară, a câștigat concursul la CNSC. Președintele comisiei de concurs pentru postul ocupat de Cojoacă a fost Lehel Lorand Bogdan, tot o veche cunoștință a Cristinei Trăilă.
Contracte semnate înainte de finalizarea procedurilor
Premierul Ilie Bolojan a declarat în repetate rânduri că va semna contractele după decizia CNSC, acest lucru fiind posibil doar în situația respingerii contestațiilor. La CNSC nu se dăduse încă soluția pe contractul proiectare și execuție Drum expres Suceava-Siret, lot trei (Bălcăuți – Siret), modernizare DN2 România și modernizare M19 Ucraina.
Lehel Bogdan ar fi promis că decizia va veni pe 29 mai 2026, într-o vineri. Astfel, vineri, la ora 14:00, înainte să se termine programul de lucru de la CNSC, la Guvern erau membri ai asocierii câștigătoare și reprezentanți ai CNAIR pentru a semna contractul. Telefoanele sunau peste tot, inclusiv de la CNAIR. Procedurile nu erau finalizate, deci nu se putea da decizie. La finalul programului, completul învestit cu cauza a plecat acasă. Decizia s-a dat peste câteva zile, cu respingerea contestației. Pe 29 mai s-au semnat loturile unu și doi, iar pentru lotul trei CNSC a dat decizie de respingere pe 4 iunie.
Contract suspendat de instanță
Contractul proiectare și execuție autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, tronson patru, DN24 Iași – Vama – pod peste Prut, la Ungheni, a fost semnat cu trei firme italiene, pe 2 iulie, la Ministerul Transporturilor, după ce a fost atribuit printr-o procedură de licitație accelerată. Pe 15 iunie, CNSC a respins contestațiile competitorilor, în condițiile în care ultimul dosar pe acest contract a intrat la CNSC pe 3 iunie.
Competitorii români au invocat lipsă de transparență și au atacat decizia la Curtea de Apel București. Pe 5 august, instanța a suspendat derularea contractului de 3,57 miliarde lei.
Reacții și negări
Lehel Lorand Bogdan a negat orice ingerință, declarând că nu a fost apelat pentru nimic de acest gen de Cristina Trăilă și că nu a mai vorbit cu ea de cel puțin șase luni. Acesta a precizat că nu înțelege natura întrebării și că nu avea de ce să apeleze la el.
CNSC nu a răspuns solicitării oficiale trimise pe 26 august, în care s-a întrebat explicit dacă Ilie Bolojan sau Cristina Trăilă au făcut intervenții sau au cerut soluții favorabile pe contestațiile depuse pe contractele SAFE.