Negocieri tensionate pentru formarea guvernului: Luca Niculescu nu are majoritate parlamentară
Discuțiile pentru desemnarea unui nou prim-ministru continuă în biroul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, dar calculele parlamentare arată că în acest moment nu există o majoritate care să asigure învestirea unui guvern condus de Luca Niculescu. Potrivit estimărilor, candidatul susținut de președintele Nicușor Dan ar putea conta pe voturile PSD, ale minorităților, ale aripii anti-Bolojan din PNL, ale grupului Uniți pentru România (UPR) și ale unor parlamentari neafiliați, totalizând aproximativ 200 de voturi. Pentru învestirea unui guvern sunt necesare 233 de voturi.
Un moment decisiv în aceste negocieri l-a reprezentat vizita lui Kelemen Hunor în biroul lui Sorin Grindeanu. Liderul UDMR l-a informat personal pe președintele PSD că formațiunea maghiară nu va intra din nou la guvernare alături de PSD și nici nu va vota un guvern susținut de AUR și SOS România. „În continuare insist, indiferent care va fi decizia președintelui Dan, dacă îl desemnează pe unul sau pe altul, să existe un vot de învestire din partea fostei coaliții sau măcar cel puțin din partea PNL, PSD și UDMR. Și sigur, după ce guvernul este învestit, fiecare își vede de treabă în opoziție sau cei care vor fi la guvernare, de guvernare, fiindcă este o responsabilitate comună”, a declarat Kelemen Hunor.
În aceeași zi, Victor Ponta, fost prim-ministru și lider al grupului parlamentar Uniți pentru România, a fost prezent în biroul lui Sorin Grindeanu. Întrebat ce face acolo, acesta a răspuns scurt: „muncesc”.
Termen limită și scenarii posibile
Președintele Nicușor Dan le-a transmis liderilor politici din fosta Coaliție PSD-PNL-USR-UDMR un termen până vineri pentru a-i comunica dacă pot forma o majoritate parlamentară care să susțină un guvern cu Luca Niculescu în funcția de prim-ministru. Potrivit analistului politic Radu Turcescu, șeful statului nu își dorește „experimente”, dar spațiul său de manevră este limitat. „Ce poate face președintele e să lanseze o consultare fulger cu partidele și să le pună în față sondajul INSCOP care arată că nu stau deloc bine și în funcție de asta să vadă care sunt următorii pași. Dacă ambele variante sunt respinse ne uităm la două scenarii: ori avem AUR la guvernare, ceea ce președintele a spus foarte clar că nu își dorește sau ne îndreptăm spre anticipate”, a declarat Turcescu.
USR a anunțat că nu va vota un guvern din care face parte PSD. Liderul formațiunii, Dominic Fritz, a declarat că soluția pentru ieșirea din criză o reprezintă alegerile anticipate. „Nu vom susține nici o majoritate din care face parte PSD. Cred că datorăm cetățenilor o soluție care nu este doar de avarie, ci care permite ca România să meargă în direcția cea bună și asta nu se poate cu PSD”, a spus Fritz. Acesta a respins și ideea unui premier independent: „Nu există premier independent. Independent de cine? Un premier este dependent de majoritatea care îl votează în Parlament și care îi susține proiectele în Parlament.”
De asemenea, AUR susține organizarea de alegeri anticipate. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că partidul va obține un scor care probabil îi va permite să formeze guvernul. „Soluția corectă din punct de vedere al funcționării și al principiilor democrațiilor de tip occidental ține de alegeri anticipate, e clar ca lumina zilei că nu se poate forma o majoritate stabilă”, a spus Peiu.
Consecințe și termene constituționale
Nicușor Dan amână să facă o desemnare oficială, deși criza politică se prelungește, iar în perioada următoare sunt programate două momente importante pentru România. Pe 23 septembrie, președintele va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, iar pe 2 octombrie țara noastră va primi decizia agenției de evaluare financiară Standard&Poor, o eventuală retrogradare putând avea un impact semnificativ asupra economiei. Criza politică prelungită afectează imaginea României în plan extern și încrederea investitorilor.
România nu are un guvern cu puteri depline de cinci luni. Guvernul condus de Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR pe 5 mai 2026. De atunci, executivul este interimar și are puteri limitate: nu poate adopta ordonanțe de urgență și nu poate iniția legi în Parlament. De la începutul crizei politice, președintele Nicușor Dan a nominalizat doi premieri: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul după ce nu a reușit să obțină o majoritate, și Adrian Veștea, care nu a trecut de votul Parlamentului. După eșecul înregistrat de Veștea, șeful statului a declarat că nu va mai face o nouă desemnare până când nu va avea certitudinea că persoana propusă poate obține o majoritate parlamentară. Conform procedurii, din momentul nominalizării oficiale de către președinte, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a propune Parlamentului un cabinet de miniștri și un program de guvernare și pentru a solicita votul de învestitură.