Patru luni de criză politică: România, fără Guvern cu puteri depline și fără o soluție clară la orizont
La patru luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, România se confruntă în continuare cu o criză politică profundă, fără un deznodământ clar. Deși președintele Nicușor Dan a făcut două nominalizări de premier, niciuna nu a dus la instalarea unui nou executiv, iar negocierile dintre partide par să fi ajuns într-un impas.
Un an vid politic și două nominalizări eșuate
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. De atunci, președintele Nicușor Dan a încercat de două ori să desemneze un nou premier. Prima încercare a fost cu Eugen Tomac, care și-a depus mandatul pe 14 iunie, fără a ajunge la votul din Parlament. A doua nominalizare, Adrian Veștea, a fost respinsă de legislativ pe 22 iunie, cu doar 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”.
După acest eșec, șeful statului nu a mai făcut alte nominalizări oficiale. Partidele au înaintat propriile propuneri: PSD îl susține pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR îl propun pe Siegfried Mureșan. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste variante nu pare să întrunească cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui nou cabinet.
Negocieri blocate și poziții ireconciliabile
Consultările dintre președinte și partide, reluate la începutul lunii septembrie, nu au adus o soluție. PSD își asumă guvernarea și este deschis fie unui guvern minoritar, fie unuia format în jurul partidului. De partea cealaltă, PNL, susținut de USR și UDMR, exclude categoric orice colaborare cu social-democrații, fiind pregătit să treacă în opoziție. USR, prin vocea președintelui Dominic Fritz, a anunțat că nu va susține un guvern din care face parte PSD, iar AUR condiționează orice sprijin de desemnarea unui premier propriu.
Președintele Nicușor Dan a declarat că este responsabilitatea partidelor să găsească o majoritate, subliniind că nu va face o nouă nominalizare până când nu va exista certitudinea unei majorități parlamentare. El a exclus varianta alegerilor anticipate, considerând că acestea ar prelungi incertitudinea fără a aduce o schimbare semnificativă.
Un guvern tehnocrat, posibilă soluție?
Potrivit unor surse, președintele ar fi propus informal partidelor din fosta coaliție numele unui tehnocrat pentru funcția de premier. Cu toate acestea, lipsa unei nominalizări oficiale sugerează că propunerea nu a primit sprijinul suficient din partea formațiunilor politice. Președintele a menționat că este posibilă formarea unui guvern politic, dar a subliniat urgența găsirii unei soluții pentru a evita vulnerabilizarea României în fața agențiilor de rating.
În acest context tensionat, președintele a afirmat că „e momentul să tranșăm problema”, însă rămâne de văzut dacă partidele vor reuși să depășească divergențele și să ofere țării un guvern stabil, într-un termen cât mai scurt.