Declarațiile lui Ilie Bolojan privind Legea salarizării
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că fondurile disponibile pentru creșterea salariilor în sectorul public pentru anul viitor se estimează să fie între 11 și 12 miliarde de lei. El a subliniat faptul că aceste creșteri nu pot depăși ritmul de creștere a PIB-ului sau capacitatea de încasare a statului. Bolojan a insistat asupra necesității de a discuta despre constrângerile bugetare existente și despre promisiunile care, din punct de vedere financiar, nu pot fi respectate.
Limitările impuse de buget
Premierul a explicat că votarea unei legi de salarizare care să depășească posibilitățile financiare ale României ar avea consecințe devastatoare, inclusiv o posibilă scădere a ratingului de țară. El a avertizat că orice guvern care ar veni ulterior ar trebui să ia măsuri stricte, ceea ce ar putea conduce la scăderea salariilor atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Impactul cheltuielilor pe salarii și pe PIB
În prezent, cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă 8,1% din PIB, o pondere care a crescut de la 9,4% în 2024. Bolojan a menționat că România s-a angajat să reducă această pondere la 7,9% până în 2030, ceea ce limitează drastic posibilitățile de creștere a fondului de salarii anul viitor. Astfel, previziunile de creștere a PIB-ului pentru 2027 ar putea oferi o marjă totală de aproximativ 11 miliarde de lei pentru salarii.
Presiunea asupra bugetului și fondurile europene
Bolojan a subliniat că reducerea fondurilor europene pentru investiții va exercita o presiune suplimentară asupra bugetului. Se estimează că, de exemplu, peste opt miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu vor mai fi disponibile anul viitor, ceea ce va necesita o ajustare a bugetului pentru investiții, fie prin reducerea acestuia, fie prin suplimentarea cu fonduri naționale.
Provocările viitoare pentru guvernul următor
În concluzie, Bolojan a menționat că noul guvern care va fi format în toamnă va trebui să elaboreze un buget care să echilibreze între necesitatea de a menține investițiile, reducerea deficitului bugetar și asigurarea unor creșteri sustenabile ale pensiilor și salariilor. Aceasta este o misiune complexă și provocatoare, având în vedere toate constrângerile financiare existente.