POLITICĂ
Președintele Nicușor Dan a solicitat Curții Constituționale a României (CCR) o examinare a constituționalității Legii ce aprobă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 73/2018. Această ordonanță introduce modificări semnificative articolului 39 din OUG nr. 109/2011, referitor la guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
DETALIILE SESIZĂRII
Președintele a argumentat că legea permite decontări arbitrare, ce ar putea încuraja cheltuieli nelimitate în cadrul companiilor de stat, în special pentru acele întreprinderi publice ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe piața de capital. Concret, amendamentul adus legii stipulează că cheltuielile cu reprezentarea, transportul și diurna administratorilor și directorilor nu mai sunt privite ca beneficii în sensul plafonării acestora, deschizând astfel calea pentru cheltuieli excesive și necontrolate.
CONSECINȚELE LEGII
Această modificare poate duce la o erodare a profitabilității companiilor de stat, contrar obligației de a proteja interesele economice ale națiunii. Președintele a subliniat că, prin eliminarea limitelor legale, avantajele materiale pot deveni obiectul unor cheltuieli discreționare.
PREVEDERILE CONSTITUȚIONALE
Sesizarea mai ridică o problemă importantă privind previzibilitatea actului normativ, susținând că este imposibil de estimat cuantumul cheltuielilor admisibile categoric deduse. Această ambiguitate contravine prevederilor din Constituție, care stipulează responsabilitatea statului de a proteja interesele naționale în toate activitățile economice.
APROBATĂ SAU RESPINSĂ?
Pe lângă aspectele legate de constituționalitate, președintele contestă în mod special modalitățile prin care au fost adoptate aceste modificări în Camera Deputaților, care conform opiniei sale, nu respectă procedurile corecte de legislație. Sesizarea sa nu atacă direct OUG nr. 73/2018, ci se concentrează mai degrabă pe conținutul și adoptarea modificărilor legislative.
REFLECȚII ASUPRA GUVERNANȚEI
În final, președintele a exprimat temeri legate de „camuflarea” avantajelor materiale sub forma cheltuielilor profesionale legitime, avertizând asupra impactului negativ pe care o astfel de legislativă netransparentă l-ar putea avea asupra eficienței economice și responsabilității publice în gestionarea resurselor întreprinderilor publice.