Blocaj la CCR. Judecătorii nu reușesc să se pună de acord pe motivarea deciziei privind pensiile magistraților
Decizia luată de Curtea Constituțională a României (CCR) referitor la reforma pensiilor magistraților a generat o situație de impas inedită. Judecătorii nu au reușit să organizeze o ședință pentru a redacta motivarea acestei decizii, provocată de neînțelegerile dintre membrii CCR. Aceștia au decis cu o majoritate de 6 la 3 că Legea adoptată de Guvernul Bolojan este constituțională. Totuși, dezbaterea detaliilor care ar trebui incluse în motivare rămâne blocată.
Surse din interiorul Antena 3 CNN sugerează că judecătorii nu au stabilit încă data la care vor redacta acest document, tensionând și mai mult atmosfera dintre membrii tribunalului. De asemenea, se preconizează că ar putea exista o opinie separată din partea unor judecători care s-au pronunțat împotriva legii. Printre aceștia se numără Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, care au votat împotrivă.
Opinia separată se referă la următoarele aspecte: un judecător care nu este de acord cu decizia majorității are dreptul să formuleze o opinie scrisă în care detaliază motivele dezacordului său. Acest lucru este reglementat pe site-ul CCR. Sursele de la Antena 3 CNN au menționat și posibilitatea unei opinii concurente, care ar exprima acordul cu soluția adoptată, dar ar oferi o argumentație diferită.
Cea mai rapidă ședință pentru redactarea motivării ar putea avea loc vinerea viitoare. Până la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, președintele Nicușor Dan nu poate promulga noua lege. Conform articolului 77, alineatul 3 din Constituția României, promulgarea legii este posibilă doar după primirea deciziei CCR care confirmă constituționalitatea acesteia.
Judecătorii de la CCC au cerut precizări suplimentare despre conținutul motivării. În afară de faptul că unii judecători se opun legii, mai multe Curți de Apel din țară i-au adresat președintelui Nicușor Dan un memoriu prin care cer retragerea legii pentru reexaminare. Judecătorii susțin că modificările aduse pensiilor magistraților pot crea efecte sociale și economice negative, invocând de asemenea încălcarea posibilelor reglementări europene cu privire la independența justiției.
Principalele aspecte ale reformei propuse includ creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea cuantumului pensiei la 70% din ultimul salariu net. Proiectul a fost contestat de Consiliul Superior al Magistraturii, care a subliniat că judecătorii și procurorii își doresc o pensie apropiată de nivelul ultimei indemnizații primite.