Procesul lui Călin Georgescu la Curtea de Apel București
Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, face obiectul unei audieri la Curtea de Apel București, fiind judecat alături de Horațiu Potra, un mercenar, precum și de fiul și nepotul acestuia. Cei implicați în acest proces sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Miercuri, instanța va examina probele și înscrisurile prezentate, în cadrul unei ședințe preliminare, pentru a decide dacă poate începe judecarea pe fond a cazului.
Detalii ale procesului judiciar
Pe 22 decembrie 2025, judecătorul a acceptat cererea lui Horațiu Potra de a depune la dosar un stick de memorie, conținând două înregistrări video. De asemenea, instanța a stabilit citarea unui martor care a participat la percheziția efectuată pe 26 februarie 2025, la locuința lui Potra din Mediaș. Judecătorul a respins alte solicitări formulate de Potra și ceilalți inculpați.
Contextul arestării și acuzațiile
Într-un context mai larg, instanța supremă a decis menținerea lui Horațiu Potra în arest, pe când fiul și nepotul său au fost plasați în arest la domiciliu. Cei trei au fost repatriți din Dubai pe 20 noiembrie 2025, iar decizia Curții de Apel București de a menține arestarea preventivă a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Acuzații grave și implicații naționale
Arestarea lui Potra și a familiei sale a fost realizată în urma unor acuzații de tentativă de a comite fapte împotriva ordinii constituționale și nerespectarea regimului armelor și materiilor explozive. Aceștia au fost depistați în timpul unor acțiuni ce indicau o coordonare în scopuri subversive. Călin Georgescu este acuzat că a colaborat cu Potra pentru a elabora un plan în care grupuri paramilitare urma să desfășoare acțiuni violente ce vizau destabilizarea statului român.
Stratagemele subversive
Oficialitățile au subliniat că, pe 7 decembrie 2024, Georgescu s-a întâlnit cu Potra pentru a discuta un plan de acțiune prin care se urmărea deturnarea unor manifestații pacifice. Conform procurorilor, strategia gândită de aceștia avea ca scop utilizarea emoțiilor colective pentru a schimba ordinea constituțională și a împiedica exercițiul puterii de stat.
Evidențierea acțiunilor ilegale
Procurorii au detaliat că actele lui Horațiu Potra incluzând recrutarea și instruirea unor indivizi cu pregătire militară pentru acțiuni violente, au condus la crearea unei grupări paramilitare de 21 de persoane. Acestea proiectau să se deplaseze spre București pentru a organiza proteste, care, în realitate, ar fi fost transformate în acte de violență pentru a susține agenda lui Călin Georgescu.
Consecințele acțiunilor subversive
Intervenția poliției în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024 a scos la iveală o serie de arme și materiale periculoase în mașinile grupului sub acoperire, stârnind serioase îngrijorări privind siguranța națională. Aceste descoperiri au confirmat evaluarea procurorilor că acțiunile inculpaților au creat un pericol iminent pentru ordinea constituțională și pentru valorile fundamentale ale societății românești.