Procurorii CSM resping ideea unui referendum pentru validarea sau demiterea actualei componențe a Consiliului
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat ferm la propunerea președintelui Nicușor Dan de a organiza un referendum care să valideze sau să demită actuala componență a CSM. Aceștia subliniază că legea prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, iar referendumul nu se află printre acestea. Într-un comunicat oficial, procurorii afirmă că nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar solicita acest lucru.
Începând cu luna mai 2025, CSM a adresat în mod repetat invitații președintelui României de a participa la ședințele plenului Consiliului, având convingerea că un dialog deschis ar putea clarifica multe dintre neclaritățile menționate recent. Reprezentanții Secției pentru procurori subliniază că rolul fundamental al CSM este de a garanta independența justiției, nu de a proteja interesele de breaslă.
În contextul discuțiilor despre referendum, procurorii au subliniat că, deși ideea ar putea avea bune intenții, nu pot susține eludarea Constituției și a legilor care reglementează justiția. Aceștia argumentează că nu se pot remedia încălcările legii prin alte încălcări ale legii, reafirmând că modalitățile de demitere a membrilor CSM sunt deja stabilite prin lege.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va iniția un referendum în rândul magistraților, având ca întrebare centrală dacă CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup restrâns din interiorul sistemului judiciar. Dacă răspunsul va fi negativ, el a declarat că CSM va trebui să plece de urgență.
În replică, Secția pentru judecători a CSM a afirmat că referendumurile propuse nu sunt prevăzute de legislația în vigoare și că nu vor tolera nicio formă de ingerință în activitatea autorității judecătorești. Aceștia subliniază importanța respectării legii și a principiilor democratice în funcționarea justiției.
În concluzie, procurorii din cadrul CSM își reafirmă angajamentul față de mecanismele democratice și dialogul constructiv, dar rămân fervenți în a nu susține demersuri care ar putea conduce la încălcări ale legilor existente. Aceștia consideră că modificările necesare în legislația justiției trebuie să fie realizate în conformitate cu nevoile exprimate de sistem, nu prin metode care contravin normelor legale.