Parlamentul European interzice importurile de gaze naturale rusești
Într-o decizie istorică, Parlamentul European a votat, miercuri, interzicerea completă a importurilor de gaze naturale rusești în Uniunea Europeană, cu termen limită stabilit pentru toamna anului 2027. Această măsură drastică are ca scop principal privarea Rusiei de resursele financiare necesare pentru continuarea războiului din Ucraina. Inese Vaidere, raportoarea textului, a subliniat impactul devastator al acestor importuri, afirmând că Uniunea Europeană plătește în continuare aproape 40 de milioane de euro pe zi Rusiei, contribuind astfel la masacrele din Ucraina.
Detalii despre vot și implementare
Decizia a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare, urmând să fie supusă aprobării finale din partea statelor membre ale Uniunii Europene, un proces care este de obicei considerat o formalitate. Vaidere a declarat că abandonarea gazelor naturale rusești reprezintă un mare succes pentru Uniunea Europeană, un gest cu adevărat istoric. De la începutul conflictului din februarie 2022, Uniunea Europeană a cheltuit peste 216 miliarde de euro pe energie fosilă provenită din Rusia.
Implementarea interdicției
Textul adoptat prevede o interzicere treptată a achizițiilor de gaze naturale rusești, care va intra în vigoare cel târziu pe 1 noiembrie 2027, în special pentru contractele pe termen lung, care sunt cele mai sensibile, având în vedere că acestea sunt adesea încheiate pe perioade de zeci de ani. De asemenea, se preconizează aplicarea de penalități financiare pentru întreprinderile care vor încerca să ocolească această interdicție.
Excepții și reacții politice
Este important de menționat că acordul nu include o interzicere totală a achizițiilor de petrol și combustibil nuclear rusești, resurse la care multe state membre ale UE continuă să recurgă. Comisia Europeană a optat pentru o propunere legislativă, care poate fi adoptată cu o majoritate calificată, evitând astfel necesitatea unanimității, ceea ce ar putea bloca inițiativa din cauza opoziției Ungariei și Slovaciei, țări considerate apropiate de Moscova.
Premierul ungar Viktor Orban a amenințat că va contesta planul în justiție, iar eurodeputatul Thierry Mariani, un politician prorus din grupul Patrioților, a denunțat această decizie ca fiind o „ruptură istorică”, impusă fără unanimitate și cu riscuri juridice majore pentru statele și întreprinderile implicate.